Milionarul lactatelor din Moldova a dat lovitura peste Prut! Este în topul exportatorilor de lapte în UE

Exporturile sunt de patru ori mai mici decât importurile, dar cu toate acestea brandurile româneşti încep să se uite către alte pieţe.

Fabrica de Lapte Braşov, producătorul lactatelor Olympus, a fost în primele zece luni din 2022 cel mai mare exportator de lapte şi lactate, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Compania, care face parte dintr-un grup controlat de familia Sarantis din Grecia, este urmat în top de alte două companii multinaţionale şi anume Danone şi Hochland România.

„Focusul Olympus este pe piaţa locală şi pe menţinerea în topul celor mai importanţi producători de lactate din România. (…) Ne mândrim să producem, cu lapte colectat de pe teritoriul României, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru pieţe externe. în prezent, 65% din producţie este destinată consumatorilor români. Aproximativ 35% din producţie ajunge atât în state din Uniunea Europeană caracterizate de o piaţă foarte competitivă cum sunt Germania, Italia sau Bulgaria, cât şi în ţări terţe ca Anglia sau Serbia“, spune Athanasios Giannousis, director comercial Olympus România, citat de Ziarul Financiar. Principalele pieţe de export sunt Bulgaria, Anglia, Germania şi Italia, la care se adaugă ţări din Balcanii de Vest. „În afară de lapte, exportăm produse clasice cum ar fi telemeaua sau iaurtul, dar adaptăm şi anumite reţete conform standardelor ţării de export dacă există cerere în acest sens“.

În topul exportatorilor din România se găsește și compania milionarului moldovean Vladimir Jardan – Prodlacta, care este pe locul cinci.

La începutul lunii februarie, una dintre companiile milionarului de la Bălți a cumpărat fabrica de lapte de la Suceava.

Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

#milioanar #exporturi #Jardan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.