Miniștrii de Externe ai unor state europene cer UE sancționarea oligarhilor implicați în destabilizarea din Moldova

Mai mulţi miniştri de Externe europeni, între care cel al României, au cerut luni ca UE să-i sancţioneze pe oligarhii implicaţi în „încercările de destabilizare” din Republica Moldova şi Georgia, pe fondul temerilor tot mai mari legate de amestecul Rusiei, relatează POLITICO.

„Aceste două ţări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită cea mai mare vigilenţă din partea noastră şi iată de ce ar trebui să începem să luăm în considerare să îi vizăm pe cei responsabili pentru aceste încercări”, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE.
De asemenea, notează politico.eu, atât omologii săi din România, cât şi din Estonia au cerut blocului să sancţioneze oligarhii pro-ruşi din Republica Moldova.

Estonianul Urmas Reinsalu a declarat că UE „are responsabilitatea de a-i nominaliza şi de a crea un nou mecanism de sancţiuni împotriva agenţilor intermediari ruşi, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a generat temeri tot mai mari de interferenţă din partea Moscovei în fostele republici sovietice – mai ales în Moldova, a cărei preşedintă pro-UE a expus public planurile Kremlinului de a răsturna guvernul, notează POLITICO.

Moldova a primit statutul de stat candidat la UE în iunie anul trecut, împreună cu Ucraina, în timp ce Georgia va trebui să implementeze mai întâi mai multe reforme, inclusiv să reducă influenţa politică şi economică a oligarhilor.

La începutul acestei luni, ministrul moldovean de interne, Ana Revenco, a declarat că „Moscova, grupurile de interese şi oligarhii fugari” îşi unesc forţele pentru a „schimba cursul democratic la Chişinău”, într-o referire la oligarhul pro-rus Ilan Şor, acuzat de finanţarea protestelor împotriva guvernului proeuropean al Republicii Moldova.

Între timp, mii de oameni au manifestat la Tbilisi în urmă cu două săptămâni pentru a protesta faţă de un controversat proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care preşedinta Georgiei a spus că a fost dictat de Moscova. Trei zile mai târziu, partidul de guvernământ Visul Georgian a renunţat la proiectul de lege, însă un număr tot mai mare de georgieni se tem că guvernul lor se apropie de Moscova sub conducerea acestui partid care se află la putere din 2012. Fondatorul partidului, fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, are legături strânse cu Rusia, unde şi-a construit averea în anii 1990, arată POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#destabilizare #oligarhi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.