Ministrul Agriculturii insistă pe demisia Cristinei Frolov. Directoarea ONVV: O nedreptate la adresa mea

În timp ce ministrul Agriculturii insistă pe demisia directoarei Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Cristina Frolov spune că va contesta ordinul emis pe numele său și că tot ceea ce i se incriminează sunt niște acuzații fără dovezi. Drept motiv al demisiei sale ar fi servit neregulile depistate în anchetele interne, făcute în instituție, concretizează directoarea oficiului, scrie TV8.

Despre ordinul de anulare a concursului prin care, anul trecut, a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului, Cristina Frolov a aflat la mijlocul lunii septembrie, documentul fiind semnat de ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu.

„Voi contesta cu siguranță această decizie și o consider o nedreptate la adresa mea.”

Viorel Gherciu a declarat că, potrivit Regulamentului concursului, studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea acestei funcţii, iar Cristina Frolov încă nu deține o astfel de diplomă, la această etapă.

„ – S-a încălcat procedura și a fost anulat ordinul. – Procedura de concurs? – Exact.”

În replică, șefa Oficiului Național al Viei și Vinului susține că decizia comisiei de concurs de selectare a sa pentru această funcție a fost luată în mod transparent. Pe de altă parte, în luna august, circa 40 de vinificatori au expediat o plângere colectivă Ministerului Agriculturii, dar și Guvernului, în care și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea acesteia. Cristina Frolov are o explicație și la acest subiect.

„Am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul instituției. Anume acest lucru a provocat începutul unor atacuri asupra mea. În cadrul acestor anchete, am stabilit că exista o favorizare, la nivel înalt, a unora și defavorizarea altor producători.”

Deocamdată, Cristina Frolov spune că a primit avizul de demisie, iar până la șfârșitul lunii octombrie ar putea pleca definitiv din această funcție. Ea a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului în noiembrie anul trecut. Până atunci, a activat, timp de opt ani, în calitate de manager general al unei vinării din țară, dar a fost și membru al Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentând Asociația Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” și a deținut funcția de președinte al Asociației Naționale pentru Turism Receptor, organizație ce are ca misiune promovarea turismului în toată țara.

#cristina frolov #ONVV #ministrul agriculturii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.