Ministrul Agriculturii insistă pe demisia Cristinei Frolov. Directoarea ONVV: O nedreptate la adresa mea

În timp ce ministrul Agriculturii insistă pe demisia directoarei Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Cristina Frolov spune că va contesta ordinul emis pe numele său și că tot ceea ce i se incriminează sunt niște acuzații fără dovezi. Drept motiv al demisiei sale ar fi servit neregulile depistate în anchetele interne, făcute în instituție, concretizează directoarea oficiului, scrie TV8.

Despre ordinul de anulare a concursului prin care, anul trecut, a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului, Cristina Frolov a aflat la mijlocul lunii septembrie, documentul fiind semnat de ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu.

„Voi contesta cu siguranță această decizie și o consider o nedreptate la adresa mea.”

Viorel Gherciu a declarat că, potrivit Regulamentului concursului, studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea acestei funcţii, iar Cristina Frolov încă nu deține o astfel de diplomă, la această etapă.

„ – S-a încălcat procedura și a fost anulat ordinul. – Procedura de concurs? – Exact.”

În replică, șefa Oficiului Național al Viei și Vinului susține că decizia comisiei de concurs de selectare a sa pentru această funcție a fost luată în mod transparent. Pe de altă parte, în luna august, circa 40 de vinificatori au expediat o plângere colectivă Ministerului Agriculturii, dar și Guvernului, în care și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea acesteia. Cristina Frolov are o explicație și la acest subiect.

„Am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul instituției. Anume acest lucru a provocat începutul unor atacuri asupra mea. În cadrul acestor anchete, am stabilit că exista o favorizare, la nivel înalt, a unora și defavorizarea altor producători.”

Deocamdată, Cristina Frolov spune că a primit avizul de demisie, iar până la șfârșitul lunii octombrie ar putea pleca definitiv din această funcție. Ea a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului în noiembrie anul trecut. Până atunci, a activat, timp de opt ani, în calitate de manager general al unei vinării din țară, dar a fost și membru al Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentând Asociația Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” și a deținut funcția de președinte al Asociației Naționale pentru Turism Receptor, organizație ce are ca misiune promovarea turismului în toată țara.

#cristina frolov #ONVV #ministrul agriculturii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.