Ministrul Agriculturii insistă pe demisia Cristinei Frolov. Directoarea ONVV: O nedreptate la adresa mea

În timp ce ministrul Agriculturii insistă pe demisia directoarei Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Cristina Frolov spune că va contesta ordinul emis pe numele său și că tot ceea ce i se incriminează sunt niște acuzații fără dovezi. Drept motiv al demisiei sale ar fi servit neregulile depistate în anchetele interne, făcute în instituție, concretizează directoarea oficiului, scrie TV8.

Despre ordinul de anulare a concursului prin care, anul trecut, a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului, Cristina Frolov a aflat la mijlocul lunii septembrie, documentul fiind semnat de ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu.

„Voi contesta cu siguranță această decizie și o consider o nedreptate la adresa mea.”

Viorel Gherciu a declarat că, potrivit Regulamentului concursului, studiile de masterat şi, respectiv, deţinerea diplomei de masterat reprezintă o condiţie obligatorie pentru ocuparea acestei funcţii, iar Cristina Frolov încă nu deține o astfel de diplomă, la această etapă.

„ – S-a încălcat procedura și a fost anulat ordinul. – Procedura de concurs? – Exact.”

În replică, șefa Oficiului Național al Viei și Vinului susține că decizia comisiei de concurs de selectare a sa pentru această funcție a fost luată în mod transparent. Pe de altă parte, în luna august, circa 40 de vinificatori au expediat o plângere colectivă Ministerului Agriculturii, dar și Guvernului, în care și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea acesteia. Cristina Frolov are o explicație și la acest subiect.

„Am inițiat câteva anchete și investigații interne în cadrul instituției. Anume acest lucru a provocat începutul unor atacuri asupra mea. În cadrul acestor anchete, am stabilit că exista o favorizare, la nivel înalt, a unora și defavorizarea altor producători.”

Deocamdată, Cristina Frolov spune că a primit avizul de demisie, iar până la șfârșitul lunii octombrie ar putea pleca definitiv din această funcție. Ea a obținut funcția de directoare a Oficiului Național al Viei și Vinului în noiembrie anul trecut. Până atunci, a activat, timp de opt ani, în calitate de manager general al unei vinării din țară, dar a fost și membru al Consiliului de Coordonare al ONVV, reprezentând Asociația Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” și a deținut funcția de președinte al Asociației Naționale pentru Turism Receptor, organizație ce are ca misiune promovarea turismului în toată țara.

#cristina frolov #ONVV #ministrul agriculturii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.