Ministrul finanțelor: Până la finele anului 2022 persoane fizice vor putea tranzacționa valori imobiliare de stat

Persoanele fizice vor putea tranzacționa în mod direct valori mobiliare de stat (VMS) pe o platformă specializată, care va fi implementată de Ministerul Finanțelor. Informația a fost oferită agenției de presă IPN de ministrul finanțelor Dumitru Budianschi, ca răspuns la o solicitarea referitoare la Programul de vânzare directă a VMS persoanelor fizice în Republica Moldova. „Conform Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, platforma respectivă urmează să fie implementată până la finele anului 2022”, a precizat ministrul finanțelor.

„Valorile mobiliare de stat sunt instrumente financiare emise de către Ministerul Finanțelor, sub formă de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat. Acestea sunt niște împrumuturi ale statului în monedă națională, pe termen scurt și lung. Investind în VMS, persoanele fizice împrumută statului anumite sume de bani pentru sprijinirea dezvoltării economiei țării și activității investiționale, iar la scadență statul achită suma investită, plus dobânda”, a comunicat Dumitru Budianschi.

Dumitru Budianschi a explicat că „în cazul când persoana fizică investește în bonuri de trezorerie (VMS pe termen scurt), atunci va obține dobânda la scadență, iar dacă investește în obligațiuni de stat (VMS pe termen lung), va obține dobânda periodic (semestrial) sub formă de cupoane”.

Investind în VMS, persoana fizică beneficiază de garanția integrală a statului Republica Moldova. „Din momentul înființării pieței VMS, statul mereu și-a onorat obligațiile de plată pentru răscumpărarea VMS sau a dobânzilor. La ultima licitație de plasare a VMS, rata medie ponderată pentru Bonurile de trezorerie (pe termen scurt de până la un an) a constituit 7,99%, iar la Obligațiunile de stat: 2 ani – 6,97%, 3 ani – 7,00%, 5 ani – 7,50%, 7 ani – 7,00%”, a menționat ministrul finanțelor. Ținând cont de ratele dobânzilor mult mai mici la băncile comerciale, beneficiile pentru persoanele fizice care vor putea procura în mod direct VMS sunt evidente.

În prezent persoanele fizice nu pot participa în mod direct la licitațiile Ministerului Finanțelor, care sunt desfășurate de două ori pe lună – în prima și în a treia săptămână a fiecărei luni. La licitațiile respective participă 8 bănci din totalul celor 11. Cele 8 bănci comerciale intermediază servicii de procurare a VMS pentru persoane fizice, ele având statutul de dealeri primari. Licitațiile se desfășoară încă din anii ’90.

Pentru serviciile de intermediere, băncile comerciale percep un comision. Pentru a fi rentabilă tranzacționarea unor instrumente financiare ca VMS de către persoanele fizice, volumul instrumentelor procurate ar trebuie să fie cât mai mare, deoarece doar astfel este posibilă asigurarea unui profit după achitarea comisionului băncii comerciale care a intermediat tranzacția. De aceea, noua platformă va face VMS mult mai atractive persoanelor fizice.

Proiectul este implementat ca urmare a executării Hotărârii Guvernului nr. 192/2021 ,,Cu privire la aprobarea Conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

#Budianschi #Ministerul Finanțelor #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.