Ministrul finanțelor: Până la finele anului 2022 persoane fizice vor putea tranzacționa valori imobiliare de stat

Persoanele fizice vor putea tranzacționa în mod direct valori mobiliare de stat (VMS) pe o platformă specializată, care va fi implementată de Ministerul Finanțelor. Informația a fost oferită agenției de presă IPN de ministrul finanțelor Dumitru Budianschi, ca răspuns la o solicitarea referitoare la Programul de vânzare directă a VMS persoanelor fizice în Republica Moldova. „Conform Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, platforma respectivă urmează să fie implementată până la finele anului 2022”, a precizat ministrul finanțelor.

„Valorile mobiliare de stat sunt instrumente financiare emise de către Ministerul Finanțelor, sub formă de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat. Acestea sunt niște împrumuturi ale statului în monedă națională, pe termen scurt și lung. Investind în VMS, persoanele fizice împrumută statului anumite sume de bani pentru sprijinirea dezvoltării economiei țării și activității investiționale, iar la scadență statul achită suma investită, plus dobânda”, a comunicat Dumitru Budianschi.

Dumitru Budianschi a explicat că „în cazul când persoana fizică investește în bonuri de trezorerie (VMS pe termen scurt), atunci va obține dobânda la scadență, iar dacă investește în obligațiuni de stat (VMS pe termen lung), va obține dobânda periodic (semestrial) sub formă de cupoane”.

Investind în VMS, persoana fizică beneficiază de garanția integrală a statului Republica Moldova. „Din momentul înființării pieței VMS, statul mereu și-a onorat obligațiile de plată pentru răscumpărarea VMS sau a dobânzilor. La ultima licitație de plasare a VMS, rata medie ponderată pentru Bonurile de trezorerie (pe termen scurt de până la un an) a constituit 7,99%, iar la Obligațiunile de stat: 2 ani – 6,97%, 3 ani – 7,00%, 5 ani – 7,50%, 7 ani – 7,00%”, a menționat ministrul finanțelor. Ținând cont de ratele dobânzilor mult mai mici la băncile comerciale, beneficiile pentru persoanele fizice care vor putea procura în mod direct VMS sunt evidente.

În prezent persoanele fizice nu pot participa în mod direct la licitațiile Ministerului Finanțelor, care sunt desfășurate de două ori pe lună – în prima și în a treia săptămână a fiecărei luni. La licitațiile respective participă 8 bănci din totalul celor 11. Cele 8 bănci comerciale intermediază servicii de procurare a VMS pentru persoane fizice, ele având statutul de dealeri primari. Licitațiile se desfășoară încă din anii ’90.

Pentru serviciile de intermediere, băncile comerciale percep un comision. Pentru a fi rentabilă tranzacționarea unor instrumente financiare ca VMS de către persoanele fizice, volumul instrumentelor procurate ar trebuie să fie cât mai mare, deoarece doar astfel este posibilă asigurarea unui profit după achitarea comisionului băncii comerciale care a intermediat tranzacția. De aceea, noua platformă va face VMS mult mai atractive persoanelor fizice.

Proiectul este implementat ca urmare a executării Hotărârii Guvernului nr. 192/2021 ,,Cu privire la aprobarea Conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

#Budianschi #Ministerul Finanțelor #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.