Ministrul finanțelor: Până la finele anului 2022 persoane fizice vor putea tranzacționa valori imobiliare de stat

Persoanele fizice vor putea tranzacționa în mod direct valori mobiliare de stat (VMS) pe o platformă specializată, care va fi implementată de Ministerul Finanțelor. Informația a fost oferită agenției de presă IPN de ministrul finanțelor Dumitru Budianschi, ca răspuns la o solicitarea referitoare la Programul de vânzare directă a VMS persoanelor fizice în Republica Moldova. „Conform Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, platforma respectivă urmează să fie implementată până la finele anului 2022”, a precizat ministrul finanțelor.

„Valorile mobiliare de stat sunt instrumente financiare emise de către Ministerul Finanțelor, sub formă de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat. Acestea sunt niște împrumuturi ale statului în monedă națională, pe termen scurt și lung. Investind în VMS, persoanele fizice împrumută statului anumite sume de bani pentru sprijinirea dezvoltării economiei țării și activității investiționale, iar la scadență statul achită suma investită, plus dobânda”, a comunicat Dumitru Budianschi.

Dumitru Budianschi a explicat că „în cazul când persoana fizică investește în bonuri de trezorerie (VMS pe termen scurt), atunci va obține dobânda la scadență, iar dacă investește în obligațiuni de stat (VMS pe termen lung), va obține dobânda periodic (semestrial) sub formă de cupoane”.

Investind în VMS, persoana fizică beneficiază de garanția integrală a statului Republica Moldova. „Din momentul înființării pieței VMS, statul mereu și-a onorat obligațiile de plată pentru răscumpărarea VMS sau a dobânzilor. La ultima licitație de plasare a VMS, rata medie ponderată pentru Bonurile de trezorerie (pe termen scurt de până la un an) a constituit 7,99%, iar la Obligațiunile de stat: 2 ani – 6,97%, 3 ani – 7,00%, 5 ani – 7,50%, 7 ani – 7,00%”, a menționat ministrul finanțelor. Ținând cont de ratele dobânzilor mult mai mici la băncile comerciale, beneficiile pentru persoanele fizice care vor putea procura în mod direct VMS sunt evidente.

În prezent persoanele fizice nu pot participa în mod direct la licitațiile Ministerului Finanțelor, care sunt desfășurate de două ori pe lună – în prima și în a treia săptămână a fiecărei luni. La licitațiile respective participă 8 bănci din totalul celor 11. Cele 8 bănci comerciale intermediază servicii de procurare a VMS pentru persoane fizice, ele având statutul de dealeri primari. Licitațiile se desfășoară încă din anii ’90.

Pentru serviciile de intermediere, băncile comerciale percep un comision. Pentru a fi rentabilă tranzacționarea unor instrumente financiare ca VMS de către persoanele fizice, volumul instrumentelor procurate ar trebuie să fie cât mai mare, deoarece doar astfel este posibilă asigurarea unui profit după achitarea comisionului băncii comerciale care a intermediat tranzacția. De aceea, noua platformă va face VMS mult mai atractive persoanelor fizice.

Proiectul este implementat ca urmare a executării Hotărârii Guvernului nr. 192/2021 ,,Cu privire la aprobarea Conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

#Budianschi #Ministerul Finanțelor #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.