Mircea Aursulesei, un nou vicepreședinte în cadrul Comitetului de Direcție al Victoriabank

Victoriabank are un nou membru în cadrul Comitetului de Direcție. Mircea Aursulesei a primit aprobarea Băncii Naționale a Moldovei pentru exercitarea funcției de vicepreședinte. Noul vicepreședinte al Victoriabank va fi responsabil de aria Retail. El va coordona activitatea Direcțiilor Vânzări și Dezvoltare Rețea, Clienți IMM, Produse Retail, Produse Carduri și Acceptare, Sisteme Internaționale de Plăți, precum și Vânzări Online.

„Este o mare onoare pentru mine să mă alătur echipei de top management a Victoriabank. În cei aproape șase ani de când lucrez în această organizație, am înțeles că reprezint o mică parte din povestea de succes a unei bănci pornită de la zero, cu ambiție și curaj antreprenorial și crescută sănătos, în baza principiilor care au fost păstrate și transmise mai departe”, a menționat noul vicepreședinte Victoriabank.

Mircea Aursulesei s-a alăturat echipei Victoriabank în 2018, în funcția de director al Direcției Vânzări și Dezvoltare Rețea. Are o experiență de muncă de 21 ani în cadrul grupului financiar Banca Transilvania. În 2002, el și-a început cariera la BT în sucursala din Suceava, iar apoi a evoluat profesional ocupând diverse funcții manageriale. În 2013 a fost numit manager regional Vânzări la Banca Transilvania, post pe care l-a deținut până la detașarea la Victoriabank.

„Am avut oportunitatea să aduc în echipele cu care am lucrat oameni profesioniști, de calitate, care au înțeles că suntem pe un drum fără compromisuri și scopul final este să oferim produse și servicii de calitate pentru clienți. Sunt entuziast și optimist cu privire la oportunitățile pe care ni le poate aduce viitorul: activăm într-un mediu dinamic, conectat cu cele mai noi dezvoltări din zona de tehnologie și, totodată, guvernat de reguli. Clienții noștri sunt ambițioși și comunicativi, ca și noi. Din funcția de vicepreședinte, având alături o echipă puternică, voi urmări ca Victoriabank să fie în continuare cât mai accesibilă, atât prin unități modernizate, prietenoase, cât și prin soluții digitale avansate” – a mai spus Mircea Aursulesei, vicepreședinte Victoriabank.

Din acest moment, Consiliul de Direcție al Victoriabank este alcătuit din președintele băncii, Levon Khanikyan, și patru vicepreședinți: Vitalie Corniciuc, Ionela Maloș, Sorin Șerban și Mircea Aursulesei. Strategia Victoriabank este orientată spre consolidarea poziției băncii pe piața din Republica Moldova, digitalizarea serviciilor bancare, inovație și diferențierea de concurenți prin produse și servicii de înaltă calitate.

Despre Victoriabank

Victoriabank a fost fondată în 1998 și face parte acum din cel mai mare grup financiar din România, Banca Transilvania. În 2018, BT devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. La începutul acestui an, Victoriabank a devenit acționar majoritar al BCR Chișinău, după achiziția integrală a acesteia. Victoriabank deține o rețea teritorială care include 70 de unități în întreaga țară și deservește peste 300 de mii de clienți. În 2022, banca a ajuns top angajator din Moldova. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate. Victoriabank este singura bancă din Moldova sută la sută online. În 2022, a fost implementat „Digital Onboarding”, platformă prin care deschizi exclusiv online un cont cu card atașat.

#membru nou #Mircea Aursulesei #Victoriabank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.