Mircea Păscăluță și directorul interimar AAC, Vitalie Şaramet, au participat la Changi Aviation Summit din Singapore

Secretarul de stat pe domeniul transporturilor, Mircea Păscăluță și directorul interimar de la Autoritatea Aeronautică Civilă, Vitalie Şaramet au participat la Changi Aviation Summit organizat în Singapore în perioada 17-18 mai curent. Astfel, Performanțele transportului aviatic din Moldova vor crește cu sprijinul autorităților din Singapore datorită semnării unui Memorandum.

Conferința a reunit lideri din industria aviației globale pentru a face schimb de opinii cu privire la aspecte cheie, cum ar fi redresarea sectorului aviației după criza pandemică, sustenabilitatea aviației și mediul înconjurător. La eveniment au participat miniștri, directori executivi ai companiilor aeriene și aeroporturilor, autorități de reglementare a aviației civile.

În cadrul panelurilor tematice, secretarul de stat, Mircea Păscăluță s-a văzut cu Bernard Lim, şeful departamentului de Relații Internaționale şi Securitatea Aviației de la Ministerul Transporturilor, vicedirectorul Autorității Aviației Civile din Singapore. În urma discuțiilor a fost agreată semnarea unui Memorandum de Înțelegere între părți. Documentul va pune bazele unei cooperări prin schimbul de experiență, sesiuni de traininguri pe digitalizarea proceselor de transport, asistență pentru elaborarea noului program de mobilitate şi sprijin în instituirea Biroului de Investigații.

Bernard Lim şi-a exprimat deschiderea în cooperare cu echipa aviației civile moldovenească şi a reiterat interesul în dezvoltarea infrastructurii pe toate tipurile de transport.

#AAC #Changi Aviation Summit #aviatie #singapore

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul, motorul economic al Federației Ruse din ultimele decenii, este pe cale să devină o resursă pe sfârșite. Potrivit ministrului rus al Resurselor Naturale, Aleksandr Kozlov, rezervele de petrol explorate ale Rusiei vor ajunge doar pentru încă 26 de ani de extracție, dacă se menține ritmul actual al exploatării – circa 500 milioane de tone anual.

Declarația a fost făcută miercuri, 21 mai, în plenul Dumei de Stat, iar cifrele sunt îngrijorătoare: din cele 31 miliarde de tone estimate ca rezerve totale, doar 13 miliarde de tone sunt considerate rentabile economic. Restul se află în zăcăminte greu accesibile, care necesită tehnologii avansate și investiții majore, notează RiaNovosti.

Deși Rusia mai are la dispoziție aproximativ 95 de miliarde de tone de „resurse de petrol” nedescoperite complet, o mare parte dintre acestea sunt considerate greu de extras cu tehnologiile actuale, în contextul în care dependența de echipamente și software importate depășește 90% în sectorul de foraj.

Conform Strategiei Energetice a Rusiei până în 2050, deja în următorii ani extracția anuală ar putea începe să scadă semnificativ. În scenariul „inerțial”, producția va scădea de la 530–540 milioane de tone la 477 milioane în 2036, iar în 2050 – la doar 287 milioane de tone.

Și mai dramatic este scenariul de criză („stress-scenario”), care prevede doar 171 milioane de tone în 2050, în condițiile intensificării sancțiunilor occidentale și a tranziției globale către energie verde. În această proiecție, exporturile de petrol ale Rusiei vor dispărea complet, de la 234 milioane de tone în prezent la zero.

Pentru a menține actualul nivel de producție („scenariul țintă”), autoritățile ruse admit că este nevoie de investiții masive și obținerea suveranității tehnologice, ceea ce implică înlocuirea a peste 1.500 de poziții de echipamente considerate „critice”.

În prezent, 50% dintre utilajele miniere, 30% din echipamentele geofizice de suprafață, 20% din tehnologia pentru cercetarea zăcămintelor și 10% din echipamentele de analiză a sondelor sunt tot importate, accentuând vulnerabilitatea sectorului energetic rusesc în fața izolării tehnologice internaționale.