Mișcarea lui Bolea care îi pune capac regelui cerealelor! Importul se va face doar conform licenței

04 Oct. 2023, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2023, 13:42 // Actual //  bani.md

În urma războiului din 2022 piața cerealelor a fost perturbată major în materie de prețuri. Or, pentru stabilizare s-a luat decizia ca importul să se facă doar cu licența eliberată de Ministerul Agriculturii. „Este o măsură luată în interesul procesatorilor, agricultorilor și producătorilor”, a punctat într-un briefing de presă ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Prin derogare de la importul de mărfuri prevăzute pe perioada stării de urgență, importul anumitor tipuri de cereale se va face doar conform licenței eliberate de minister. Este vorba de grâu, porumb și floarea soarelui. Cererea de eliberare poate fi depusă de persoana fizică sau juridică și vizează domeniul producerii uleiului, morărit și preparate pentru hrana animalelor de fermă prin necesitatea de completare a stocurilor”, a punctat Bolea.

Importul masiv de floarea-soarelui din Ucraina este perceput de fermieri ca o amenințare serioasă la adresa industriei locale, iar liderul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari atrage atenția asupra necesității unei reacții prompte din partea autorităților pentru a proteja interesele producătorilor autohtoni.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Sept. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Sept. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.