Mișcări tectonice în Moldova! Centură de gaz în jurul Chișinăului și integrarea pieței de curent în cea de peste Prut

România și Republica Moldova negociază proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, fiind elaborat un draft de Memorandum de înțelegere în acest sens, potrivit unui document guvernamental din România.

S-a discutat încă din ianuarie anul acesta ideea ca OPCOM să devină operatorul pieței de energie electrică din Republica Moldova.

″Din perspectiva securizării rutei de aprovizionare prin sud (gaze de proveniență azeră, volume de gaze disponibile la terminalele LNG din Grecia/Turcia), odată cu operaționalizarea interconectorului care leagă Grecia de Bulgaria, se deschid noi oportunități de aprovizionare a Republicii Moldova, prin tranzitarea României. Din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră, în contextul unei decizii favorabile de investiții în cel mai scurt timp, acestea vor juca un rol important la nivel regional, astfel încât gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi valorificate atât pe piața din România, cât și pe piețele din regiune, inclusiv către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău″, se arată în documentul citat.

Astfel, s-a convenit preliminar să se realizeze lucrări complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău, prin care să se asigure regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, să se analizeze posibilitatea creșterii capacității de transport a interconexiunii Iași – Ungheni, precum și extinderea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, prin construcția unei conducte de transport gaze numită Centura Chișinăului.

Intenția este ca toate aceste proiecte să fie finalizate până la sfârșitul anului 2031.

″În domeniul energiei electrice, părțile convin: 1) Să realizeze proiectul Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiții de importanță strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți și extinderea stației 400 kV Suceava și stației 400 kV Bălți; 2) Să armonizeze legislația primară și secundară privind regimul fiscal și vamal în aspectele referitoare la regulile pieței energiei electrice; 3) Să realizeze o interconexiune de comunicație pe linia electrică existentă 110 kV Huși – Cioara; 4) Să analizeze posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluții pentru 2 România și Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piața de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării piețelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieței de energie electrică desemnat din România, OPCOM SA″, se mai spune în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.