Mișcări tectonice în Moldova! Centură de gaz în jurul Chișinăului și integrarea pieței de curent în cea de peste Prut

România și Republica Moldova negociază proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, fiind elaborat un draft de Memorandum de înțelegere în acest sens, potrivit unui document guvernamental din România.

S-a discutat încă din ianuarie anul acesta ideea ca OPCOM să devină operatorul pieței de energie electrică din Republica Moldova.

″Din perspectiva securizării rutei de aprovizionare prin sud (gaze de proveniență azeră, volume de gaze disponibile la terminalele LNG din Grecia/Turcia), odată cu operaționalizarea interconectorului care leagă Grecia de Bulgaria, se deschid noi oportunități de aprovizionare a Republicii Moldova, prin tranzitarea României. Din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră, în contextul unei decizii favorabile de investiții în cel mai scurt timp, acestea vor juca un rol important la nivel regional, astfel încât gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi valorificate atât pe piața din România, cât și pe piețele din regiune, inclusiv către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău″, se arată în documentul citat.

Astfel, s-a convenit preliminar să se realizeze lucrări complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău, prin care să se asigure regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, să se analizeze posibilitatea creșterii capacității de transport a interconexiunii Iași – Ungheni, precum și extinderea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, prin construcția unei conducte de transport gaze numită Centura Chișinăului.

Intenția este ca toate aceste proiecte să fie finalizate până la sfârșitul anului 2031.

″În domeniul energiei electrice, părțile convin: 1) Să realizeze proiectul Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiții de importanță strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți și extinderea stației 400 kV Suceava și stației 400 kV Bălți; 2) Să armonizeze legislația primară și secundară privind regimul fiscal și vamal în aspectele referitoare la regulile pieței energiei electrice; 3) Să realizeze o interconexiune de comunicație pe linia electrică existentă 110 kV Huși – Cioara; 4) Să analizeze posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluții pentru 2 România și Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piața de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării piețelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieței de energie electrică desemnat din România, OPCOM SA″, se mai spune în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.