Mișcări tectonice în Moldova! Centură de gaz în jurul Chișinăului și integrarea pieței de curent în cea de peste Prut

România și Republica Moldova negociază proiecte de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, fiind elaborat un draft de Memorandum de înțelegere în acest sens, potrivit unui document guvernamental din România.

S-a discutat încă din ianuarie anul acesta ideea ca OPCOM să devină operatorul pieței de energie electrică din Republica Moldova.

″Din perspectiva securizării rutei de aprovizionare prin sud (gaze de proveniență azeră, volume de gaze disponibile la terminalele LNG din Grecia/Turcia), odată cu operaționalizarea interconectorului care leagă Grecia de Bulgaria, se deschid noi oportunități de aprovizionare a Republicii Moldova, prin tranzitarea României. Din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră, în contextul unei decizii favorabile de investiții în cel mai scurt timp, acestea vor juca un rol important la nivel regional, astfel încât gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi valorificate atât pe piața din România, cât și pe piețele din regiune, inclusiv către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău″, se arată în documentul citat.

Astfel, s-a convenit preliminar să se realizeze lucrări complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău, prin care să se asigure regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, să se analizeze posibilitatea creșterii capacității de transport a interconexiunii Iași – Ungheni, precum și extinderea gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, prin construcția unei conducte de transport gaze numită Centura Chișinăului.

Intenția este ca toate aceste proiecte să fie finalizate până la sfârșitul anului 2031.

″În domeniul energiei electrice, părțile convin: 1) Să realizeze proiectul Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiții de importanță strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălți și extinderea stației 400 kV Suceava și stației 400 kV Bălți; 2) Să armonizeze legislația primară și secundară privind regimul fiscal și vamal în aspectele referitoare la regulile pieței energiei electrice; 3) Să realizeze o interconexiune de comunicație pe linia electrică existentă 110 kV Huși – Cioara; 4) Să analizeze posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluții pentru 2 România și Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piața de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării piețelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieței de energie electrică desemnat din România, OPCOM SA″, se mai spune în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.