Misterul crypto! Cât costă să faci „afaceri” cu Bitcoin în Republica Moldova

Așa cum interesul pentru criptomonede variază de la țară la țară, la fel se întâmplă și cu costul pentru obținerea lor. Cum în ultimul an tariful energiei electrice a crescut fulminant în toată lumea, prețul pentru a obține prin minare un Bitcoin diferă cu peste 200.000 de dolari în funcție de țară.

Pentru a extrage un singur bitcoin, este nevoie de aproximativ 1.449 de kilowați oră (kWh) de energie adică aceeași cantitate de energie pe care o consumă o gospodărie americană medie în aproximativ 13 ani. Având în vedere cantitatea mare de energie necesară pentru a extrage Bitcoin, această activitate poate fi o aventură costisitoare. Dar prețurile exacte fluctuează, în funcție de locație și de costul energiei electrice din zonă.

Potrivit experților de la 911 Metallurgist, în Republica Moldova, pentru minarea unui Bitcoin prețul este de circa 16.926 de dolari, cost care ne plasează pe locul 36 în lume. Profitul pentru minerii aflați pe teritoriul Moldovei, ar fi de aproximativ 2.829 de dolari la fiecare Bitcoin minat.

Extracția de Bitcoin este procesul prin care noi monede virtuale sunt pusei în circulație. Este, de asemenea, modalitatea prin care rețeaua confirmă noile tranzacții și reprezintă o componentă esențială pentru întreținerea și dezvoltarea registrului blockchain. „Mineritul” se realizează cu ajutorul unui hardware sofisticat care rezolvă o problemă matematică de calcul extrem de complexă. Primul computer care găsește soluția la această problemă primește următorul bloc de bitcoini și procesul începe din nou.

Atunci când cineva minează Bitcoin, ceea ce face de fapt este să adauge și să verifice o nouă înregistrare de tranzacție în blockchain – registrul bancar descentralizat în care se tranzacționează și se distribuie criptomonedele.

Pentru a crea această nouă înregistrare, minerii de criptomonede trebuie să descifreze o ecuație complexă generată de sistemul blockchain. Potențial, zeci de mii de mineri se întrec pentru a sparge același cod în orice moment. Doar prima persoană care rezolvă ecuația este recompensată (cu excepția cazului în care faci parte dintr-un grup de mineri care sunt de acord să își combine eforturile pentru a-și spori șansele de a rezolva ecuația).

Cu cât puterea ta de calcul este mai rapidă, cu atât șansele de câștig sunt mai mari, așa că rezolvarea ecuației necesită echipamente puternice care consumă multă energie.

Costurile și profiturile mineritului Bitcoin în 198 de țări

În cele 198 de țări incluse în setul de date, costul mediu de extragere a bitcoin a fost de 35.404 de dolari, mai mult decât valoarea bitcoin de 20.863 dolari la 15 iulie 2022. Deși este important de menționat că fluctuația prețurilor la energie și numărul mai mare sau mai mic de mineri din rețeaua bitcoin modifică în mod constant energia necesară și costul final.

Venezuela se află pe primul loc în topul celor mai scumpe țări pentru extragerea de Bitcoin. Mineritul unui singur bitcoin în această țară sud-americană costă 246.530 de dolari, ceea ce înseamnă că procesul este departe de a fi profitabil. Costurile energiei sunt atât de ridicate în această țară încât minerii ar pierde 225.667 dolari pentru un singur bitcoin.

La celălalt capăt al spectrului, cel mai ieftin loc pentru a extrage bitcoin este Kuweit. Costă 1.393 dolari pentru a extrage un singur Bitcoin în Kuweit, ceea ce înseamnă că minerii ar putea obține un profit de 19.469 de dolari. Țara din Orientul Mijlociu are una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume, un kWh costând în medie doar 3 cenți. Pentru context, costul mediu al unui kWh în America de Nord este de 21 de cenți.

După Kuweit urmează Algeria, cu un cost de circa 4.181 de dolari, cu un profit de 17.221 de dolari și Sudan cu un cost de 4.779 dolari și un profit de 16.623 dolari.

În Europa, cea mai ieftină țară pentru minerit este Kosovo, cu un cost de 10.560 de dolari și un profit de 10.842 de dolari. Urmează Ucraina (cu un cost de 12.744 dolari), Moldova (cu un preț de 16.926 dolari și un profit de 4.476), România și Albania.

#crypto #profit #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.