Moarte suspectă a unui vicepreședinte de la gigantul rus Lukoil

Vicepreședintele Lukoil Vitalii Robertus a murit la vârsta de 53 de ani, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Motivele morții sale nu sunt precizate.

Necrologul afirmă că istoria muncii lui Robertus a fost legată „exclusiv” de Lukoil, unde a lucrat timp de 30 de ani. A obținut un loc de muncă la companie imediat după ce a absolvit facultatea ca economist.

Comunicatul de presă mai notează că Robertus a primit premii de stat și departamentale. În plus, Robertus a fost pilotul șef al clubului sportiv de aviație rus „Rusjet” și un multiplu campion al Rusiei și al lumii în clasa modelelor radiocontrolate, scrie Meduza.

În ultimii doi ani, Robertus a devenit cel puțin al treilea manager de top al companiei care a murit. În septembrie 2022, șeful consiliului de administrație al Lukoil, în vârstă de 67 de ani, Ravil Maganov, a murit. Presa rusă a scris că a căzut pe fereastra spitalului unde era tratat. Compania însăși a raportat că Maganov „a murit după o boală gravă”. Postarea sa a fost preluată de Vladimir Nekrasov, care a murit în octombrie 2023, la vârsta de 66 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace, a spus compania.

Deutsche Welle a menționat că în 2022, „un număr de decese în circumstanțe misterioase” au avut loc printre milionarii ruși și membrii elitei, dintre care unii erau asociați cu industria petrolului și gazelor. Un exemplu a fost dat de fostul manager al lui Lukoil Alexander Subbotin, al cărui cadavru a fost găsit pe 8 mai 2022 într-o casă privată din Mytishchi. Cauza morții lui a fost dată ca insuficiență cardiacă.

Novaya Gazeta Europe a scris și despre „morțile misterioase” la Gazprom – patru manageri de top ai companiei au murit în Rusia în șase luni din 2022. Potrivit jurnaliștilor, aceștia au lucrat în structuri presupuse asociate cu fraude financiare pe contracte de mai multe miliarde de dolari cu Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lukoi #deces #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.