Moarte suspectă a unui vicepreședinte de la gigantul rus Lukoil – Vitalii Robertus

14 Mart. 2024, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2024, 12:26 // Actual //  bani.md

Vicepreședintele Lukoil Vitalii Robertus a murit la vârsta de 53 de ani, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Motivele morții sale nu sunt precizate.

Necrologul afirmă că istoria muncii lui Robertus a fost legată „exclusiv” de Lukoil, unde a lucrat timp de 30 de ani. A obținut un loc de muncă la companie imediat după ce a absolvit facultatea ca economist.

Comunicatul de presă mai notează că Robertus a primit premii de stat și departamentale. În plus, Robertus a fost pilotul șef al clubului sportiv de aviație rus „Rusjet” și un multiplu campion al Rusiei și al lumii în clasa modelelor radiocontrolate, scrie Meduza.

În ultimii doi ani, Robertus a devenit cel puțin al treilea manager de top al companiei care a murit. În septembrie 2022, șeful consiliului de administrație al Lukoil, în vârstă de 67 de ani, Ravil Maganov, a murit. Presa rusă a scris că a căzut pe fereastra spitalului unde era tratat. Compania însăși a raportat că Maganov „a murit după o boală gravă”. Postarea sa a fost preluată de Vladimir Nekrasov, care a murit în octombrie 2023, la vârsta de 66 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace, a spus compania.

Deutsche Welle a menționat că în 2022, „un număr de decese în circumstanțe misterioase” au avut loc printre milionarii ruși și membrii elitei, dintre care unii erau asociați cu industria petrolului și gazelor. Un exemplu a fost dat de fostul manager al lui Lukoil Alexander Subbotin, al cărui cadavru a fost găsit pe 8 mai 2022 într-o casă privată din Mytishchi. Cauza morții lui a fost dată ca insuficiență cardiacă.

Novaya Gazeta Europe a scris și despre „morțile misterioase” la Gazprom – patru manageri de top ai companiei au murit în Rusia în șase luni din 2022. Potrivit jurnaliștilor, aceștia au lucrat în structuri presupuse asociate cu fraude financiare pe contracte de mai multe miliarde de dolari cu Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!