Moarte suspectă a unui vicepreședinte de la gigantul rus Lukoil – Vitalii Robertus

14 Mart. 2024, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2024, 12:26 // Actual //  bani.md

Vicepreședintele Lukoil Vitalii Robertus a murit la vârsta de 53 de ani, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Motivele morții sale nu sunt precizate.

Necrologul afirmă că istoria muncii lui Robertus a fost legată „exclusiv” de Lukoil, unde a lucrat timp de 30 de ani. A obținut un loc de muncă la companie imediat după ce a absolvit facultatea ca economist.

Comunicatul de presă mai notează că Robertus a primit premii de stat și departamentale. În plus, Robertus a fost pilotul șef al clubului sportiv de aviație rus „Rusjet” și un multiplu campion al Rusiei și al lumii în clasa modelelor radiocontrolate, scrie Meduza.

În ultimii doi ani, Robertus a devenit cel puțin al treilea manager de top al companiei care a murit. În septembrie 2022, șeful consiliului de administrație al Lukoil, în vârstă de 67 de ani, Ravil Maganov, a murit. Presa rusă a scris că a căzut pe fereastra spitalului unde era tratat. Compania însăși a raportat că Maganov „a murit după o boală gravă”. Postarea sa a fost preluată de Vladimir Nekrasov, care a murit în octombrie 2023, la vârsta de 66 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace, a spus compania.

Deutsche Welle a menționat că în 2022, „un număr de decese în circumstanțe misterioase” au avut loc printre milionarii ruși și membrii elitei, dintre care unii erau asociați cu industria petrolului și gazelor. Un exemplu a fost dat de fostul manager al lui Lukoil Alexander Subbotin, al cărui cadavru a fost găsit pe 8 mai 2022 într-o casă privată din Mytishchi. Cauza morții lui a fost dată ca insuficiență cardiacă.

Novaya Gazeta Europe a scris și despre „morțile misterioase” la Gazprom – patru manageri de top ai companiei au murit în Rusia în șase luni din 2022. Potrivit jurnaliștilor, aceștia au lucrat în structuri presupuse asociate cu fraude financiare pe contracte de mai multe miliarde de dolari cu Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!