MODĂ NOUĂ printre bogaţii lumii. Ce servicii cumpără aceştia mai nou din dorinţa de a avea viaţa cât mai uşoară

Pentru investiţie, din dorinţa de ceva nou ori necesitate în urma schimbărilor stilului de viaţă cauzate de pandemie, cumpăratul unei locuinţe se numără printre dezideratele multor ultrabogaţi, mai ales ale celor din SUA, scrie The Telegraph.

Cum pe aceştia nu-i deranjează să plătească în plus ca să-şi simplifice viaţa, ceea ce înseamnă, printre altele, să angajeze personal suficient pentru diverse însărcinări, fără să-şi bată capul să-l gestioneze, lanţurile hoteliere de lux cred că au găsit soluţia: locuinţe cu servicii de cinci stele. S-au anunţat, ca atare, planuri de construcţie a unor astfel de locuinţe în clădiri care funcţionează parţial ca hoteluri într-un oraş cunoscut drept punct de atracţie pentru ultrabogaţi: New York.

Printre noile clădiri anunţate se numără Aman Residences, dezvoltată de lanţul Aman într-o clădire istorică din oraş construită în 1921, care are camere de hotel la etajele inferioare şi apartamente private la cele superioare, unde cele mai mici locuinţe au un preţ de pornire de 4,5 milioane de dolari, iar cele mai mari un preţ de cel puţin 13,5 milioane de dolari.

La rândul său, Six Senses urmează să inaugureze în acest an proiectul „XI” format din două turnuri a căror formă seamănă cu numărul roman, în care vor funcţiona camere de hotel şi mai bine de 200 de locuinţe. Waldorf Astoria, care se va redeschide în 2023 după o amplă renovare va cuprinde şi el 375 de apartamente hoteliere şi 375 de locuinţe.

Lanţul Mandarin Oriental a preluat fosta clădire Gucci de pe Fifth Avenue, transformând-o în apartamente ce vor fi vândute doritorilor de locuinţe, clădirea fiind prevăzută cu sală de fitness, spa, bibliotecă şi piscină pe acoperiş cu vedere la Central Park, printre altele.

#XI #Apart-hotel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.