Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice. Cine sunt liderii

Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice și ocupă locul 85. Potrivit studiului anual al „Index of Economic Freedom 2021”, care a fost publicat de centrul de cercetare american The Heritage Foundation și The Wall Street Journal, indicele libertății economice din țara noastră a fost de 62,5 puncte din 100 posibile, cu 0,5 puncte mai mult comparativ cu anul precedent.

Potrivit studiului, Moldova ocupă locul 41 din 45 de țări europene, iar scorul general este sub media regională, dar peste media mondială.

Moldova se află în grupul țărilor moderat libere.

În aceeași categorie mai sunt, România (locul 43), Rusia (locul 92), Belarus (locul 95). Ucraina ocupă locul 127 și este inclusă în grupul țărilor în mare parte non-libere.

Republica Moldova are următorii indicatori la 12 categorii: libertatea la proprietate – 60,6 puncte, integritatea statului – 38,7 puncte, eficiența sistemului judiciar – 29,9 puncte, povara fiscală – 94 puncte, cheltuielile guvernamentale – 71 puncte, recuperarea impozitelor – 96,5 puncte, libertatea antreprenoriatului – 66,2 puncte, libertatea muncii – 39,2 puncte, libertatea monetară – 71,5 puncte, libertatea comerțului – 76,8 puncte, libertatea investițiilor – 55 puncte, libertatea financiară – 50 puncte.

În clasamentul actual, Moldova și-a îmbunătățit poziția la 5 indicatori, la 5 indicatori și-a înrăutățit, iar la 2 indicatori a rămas neschimbată.

Liderii clasamentului libertății economice în 2021 sunt Singapore, Noua Zeelandă, Australia, Elveția, Irlanda, în care indicele libertății economice variază de la 81,4 la 89,7 puncte. Clasamentul este închis de Venezuela – 24,7 puncte și Coreea de Nord – 5,2 puncte, care sunt incluse în grupul țărilor care nu sunt libere.

#Libertate economică #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un imperiu care deține de toate – de la fabrică de coniac și echipă de fotbal, la supermarketuri, bănci, benzinării, rețele de telefonie, televiziuni și chiar o fermă de sturioni și site-uri de criptominare – holdingul Sheriff din Transnistria este descris de Financial Times drept „compania ce controlează o țară”. Creat de oligarhul Viktor Gușan în haosul anilor ’90, conglomeratul a devenit în trei decenii un adevărat stat în stat, dominând atât economia, cât și politica regiunii separatiste, scrie Financial Times, citat de news.ro.

Dar astăzi, Sheriff se confruntă cu cea mai mare provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a blocat accesul la portul Odesa și a redus drastic livrările de gaz rusesc gratuit – resurse vitale pentru un model de afaceri clădit pe contrabandă, energie ieftină și rețele comerciale informale. Criza a generat o prăbușire a producției industriale, scăderea exporturilor și o „stare de urgență economică” declarată de Tiraspol.

Povestea Sheriff poartă amprenta gangsterilor și a milițiilor private din anii ’90, când luptele pentru controlul fabricilor și al contrabandei transformaseră Transnistria într-o zonă gri între Moscova și Chișinău. Gușan, fost polițist, a știut să profite de haos și, împreună cu Ilia Kazmalî, a construit un conglomerat care a devenit sinonim cu însăși supraviețuirea regiunii.

Astăzi, însă, situația geopolitică transformă vulnerabilitatea Sheriff într-o oportunitate pentru Chișinău. Pentru prima dată, toate exporturile enclavei trec prin Republica Moldova, iar Transnistria – dependentă istoric de Rusia – își face peste 80% din comerț cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a promis aproape 2 miliarde de euro pentru sprijinul integrării europene a Moldovei, iar oficialii occidentali văd contextul actual drept „momentul decisiv” pentru schimbarea statu-quo-ului.

Întrebarea ridicată de Financial Times este una-cheie: poate Sheriff, „compania care controlează o țară”, să-și imagineze un viitor în interiorul blocului european? Răspunsul ar putea decide nu doar soarta conglomeratului, ci și viitorul regiunii transnistrene și al Republicii Moldova în ansamblu.