Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice. Cine sunt liderii

Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice și ocupă locul 85. Potrivit studiului anual al „Index of Economic Freedom 2021”, care a fost publicat de centrul de cercetare american The Heritage Foundation și The Wall Street Journal, indicele libertății economice din țara noastră a fost de 62,5 puncte din 100 posibile, cu 0,5 puncte mai mult comparativ cu anul precedent.

Potrivit studiului, Moldova ocupă locul 41 din 45 de țări europene, iar scorul general este sub media regională, dar peste media mondială.

Moldova se află în grupul țărilor moderat libere.

În aceeași categorie mai sunt, România (locul 43), Rusia (locul 92), Belarus (locul 95). Ucraina ocupă locul 127 și este inclusă în grupul țărilor în mare parte non-libere.

Republica Moldova are următorii indicatori la 12 categorii: libertatea la proprietate – 60,6 puncte, integritatea statului – 38,7 puncte, eficiența sistemului judiciar – 29,9 puncte, povara fiscală – 94 puncte, cheltuielile guvernamentale – 71 puncte, recuperarea impozitelor – 96,5 puncte, libertatea antreprenoriatului – 66,2 puncte, libertatea muncii – 39,2 puncte, libertatea monetară – 71,5 puncte, libertatea comerțului – 76,8 puncte, libertatea investițiilor – 55 puncte, libertatea financiară – 50 puncte.

În clasamentul actual, Moldova și-a îmbunătățit poziția la 5 indicatori, la 5 indicatori și-a înrăutățit, iar la 2 indicatori a rămas neschimbată.

Liderii clasamentului libertății economice în 2021 sunt Singapore, Noua Zeelandă, Australia, Elveția, Irlanda, în care indicele libertății economice variază de la 81,4 la 89,7 puncte. Clasamentul este închis de Venezuela – 24,7 puncte și Coreea de Nord – 5,2 puncte, care sunt incluse în grupul țărilor care nu sunt libere.

#Libertate economică #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.