Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice. Cine sunt liderii

Moldova a urcat 2 poziții în clasamentul mondial al libertății economice și ocupă locul 85. Potrivit studiului anual al „Index of Economic Freedom 2021”, care a fost publicat de centrul de cercetare american The Heritage Foundation și The Wall Street Journal, indicele libertății economice din țara noastră a fost de 62,5 puncte din 100 posibile, cu 0,5 puncte mai mult comparativ cu anul precedent.

Potrivit studiului, Moldova ocupă locul 41 din 45 de țări europene, iar scorul general este sub media regională, dar peste media mondială.

Moldova se află în grupul țărilor moderat libere.

În aceeași categorie mai sunt, România (locul 43), Rusia (locul 92), Belarus (locul 95). Ucraina ocupă locul 127 și este inclusă în grupul țărilor în mare parte non-libere.

Republica Moldova are următorii indicatori la 12 categorii: libertatea la proprietate – 60,6 puncte, integritatea statului – 38,7 puncte, eficiența sistemului judiciar – 29,9 puncte, povara fiscală – 94 puncte, cheltuielile guvernamentale – 71 puncte, recuperarea impozitelor – 96,5 puncte, libertatea antreprenoriatului – 66,2 puncte, libertatea muncii – 39,2 puncte, libertatea monetară – 71,5 puncte, libertatea comerțului – 76,8 puncte, libertatea investițiilor – 55 puncte, libertatea financiară – 50 puncte.

În clasamentul actual, Moldova și-a îmbunătățit poziția la 5 indicatori, la 5 indicatori și-a înrăutățit, iar la 2 indicatori a rămas neschimbată.

Liderii clasamentului libertății economice în 2021 sunt Singapore, Noua Zeelandă, Australia, Elveția, Irlanda, în care indicele libertății economice variază de la 81,4 la 89,7 puncte. Clasamentul este închis de Venezuela – 24,7 puncte și Coreea de Nord – 5,2 puncte, care sunt incluse în grupul țărilor care nu sunt libere.

#Libertate economică #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.