Moldova absurdă! În secolul XXI, unul din doi cetățeni se încălzește cu lemne

04 Apr. 2024, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2024, 15:58 // Actual //  bani.md

În contextul prețurilor ridicate la gazele naturale, faptul că 64% din populația Republicii Moldova se încălzește cu lemne, și mai mult de jumătate din locuitorii țării folosesc metanul doar la aragaz pare o veste bună. În realitate, este o dovadă de subdezvoltare, cu consecințe grave, care trebuie rezolvată urgent.

„Gazele sunt o sursă directă de căldură pentru circa 15% din populație, alte 18% depinde de încălzirea centralizată, care prepară agentul termic tot în bază de gaze. În rest, peste 64% din populația țării se încălzește cu sobe și lemne de foc, adică nu depinde de gaze. Respectiv, importanța acestui combustibil fosil a fost exagerată în ultimii ani”, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu pentru Moldovalive.

Un studiu recent, „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor” relevă că 64,4% dintre gospodării se încălzesc cu sobe și lemne de foc, 18,3% sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sistemele autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune reprezintă 16,5%.

Studiul oferă o privire detaliată asupra fondului de clădiri din Republica Moldova, indicând că peste 70% dintre acestea au fost construite în perioada 1951-1990. Mai mult, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, iar din punct de vedere al materialelor de construcție, 43% sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă/piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% din fortan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Oct. 2026, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 17:38 // Actual //  Ursu Victor

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă  reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.