Moldova absurdă! În secolul XXI, unul din doi cetățeni se încălzește cu lemne

04 Apr. 2024, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2024, 15:58 // Actual //  bani.md

În contextul prețurilor ridicate la gazele naturale, faptul că 64% din populația Republicii Moldova se încălzește cu lemne, și mai mult de jumătate din locuitorii țării folosesc metanul doar la aragaz pare o veste bună. În realitate, este o dovadă de subdezvoltare, cu consecințe grave, care trebuie rezolvată urgent.

„Gazele sunt o sursă directă de căldură pentru circa 15% din populație, alte 18% depinde de încălzirea centralizată, care prepară agentul termic tot în bază de gaze. În rest, peste 64% din populația țării se încălzește cu sobe și lemne de foc, adică nu depinde de gaze. Respectiv, importanța acestui combustibil fosil a fost exagerată în ultimii ani”, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu pentru Moldovalive.

Un studiu recent, „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor” relevă că 64,4% dintre gospodării se încălzesc cu sobe și lemne de foc, 18,3% sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sistemele autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune reprezintă 16,5%.

Studiul oferă o privire detaliată asupra fondului de clădiri din Republica Moldova, indicând că peste 70% dintre acestea au fost construite în perioada 1951-1990. Mai mult, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, iar din punct de vedere al materialelor de construcție, 43% sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă/piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% din fortan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.