Moldova Agroindbank, premiată al doilea an consecutiv cu trofeul „Best Digital Bank Moldova”

Plus de comoditate, rapiditate, flexibilitate, autonomie în relația clienților cu banca și inovație continuă – sunt doar câteva avantaje ale proceselor de digitalizare implementate de Moldova Agroindbank în ultima perioadă, în unison cu direcția de dezvoltare anunțată de MAIB – ”we go digital”.

Progresele digitale ale Moldova Agroindbank din anul 2020 au fost înalt apreciate de publicația internațională Global Banking and Finance Review, care analizează anual performanțele companiilor din întreaga lume și le premiază în cadrul unui riguros concurs cu participarea unui juriu de experți.

Pentru al doilea an consecutiv înalta distincție pentru cea mai digitalizată bancă din Republica Moldova – „Best Digital Bank Moldova 2021” a fost acordată Moldova Agroindbank, o merituoasă apreciere care demonstrează o dată în plus performanțele MAIB pe acest segment, în special în ce privește dezvoltarea aplicației mobile MAIBank, a serviciului de Internet Banking și a noilor funcționalități digitale.

„Orice decizie pe care o iei are indispensabil consecințe financiare și aceasta accentuează o dată în plus relația între viața de zi de zi și finanțe. De aceea, soluțiile digitale dezvoltate de MAIB sunt orientate să ofere clientului nostru control total asupra resurselor sale financiare și tranzacțiilor, doar printr-o mișcare elegantă a degetului pe ecranul telefonului, asigurând în același timp securitatea, simplitatea și comoditatea așteptată.

Pandemia COVID-19 a impulsionat și mai mult agenda de digitalizare a Moldova Agroindbank, optând să dezvoltăm funcționalitățile, să creștem oportunitățile de relaționare la distanță a clienților cu banca. În 2020 a crescut considerabil numărul utilizatorilor digitali activi, a crescut numărul de descărcări ale aplicației mobile MAIBank, numărul și volumul plăților efectuate, clienții resimțind confortul de a dispune de o bancă întreagă la un click distanță și pentru achitări de plăți, și pentru deschiderea și comandarea de livrare la domiciliu a cardurilor bancare, și pentru deschiderea depozitelor, conturilor sau cererilor de credite.

Suntem conștienți că decizia clientului de menținere a relației cu banca depinde tot mai mult de experiența pe care clientul o are cu banca sa. De aceea, zi de zi depunem efort maxim să integrăm principiul “centrare pe necesitățile clientului” în toate produsele și serviciile noastre, pentru a ridica experiența clientului cu MAIB la un nou nivel.

Dedic acest premiu echipei MAIB și clienților noștri, pe care îi asigur că vom continua parcursul de modernizare, astfel încât să le oferim cele mai bune experiențe, produse și servicii bancare: de calitate, comode, simple de utilizare și accesibile de oriunde s-ar afla”, a declarat Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte al Moldova Agroindbank, cu ocazia primirii trofeului.

În anul 2020 MAIB a reușit să noteze progrese importante în ceea ce privește digitalizarea serviciilor și produselor, fapt confirmat și prin triplarea numărului de clienți care s-au înrolat în infrastructura digitală a băncii.

Mai mult de 10 produse digitale au fost puse la dispoziția clienților pe parcursul ultimului an, fiind vorba implicit despre: deschiderea depozitelor și a conturilor, aplicarea online pentru un credit, solicitarea de a deschide carduri, schimb valutar la ATM și multe altele.

În ultimele 12 luni numărul și volumul operațiunilor pe canale s-a dublat. Deși acest trend a fost impulsionat și de condițiile pandemice, datele confirmă că clienții MAIB au o deschidere bună pentru a începe utilizarea produselor digitale imediat cum acestea sunt puse la dispoziție.

Portofoliul MAIB de produse, servicii și funcționalități digitale include: app MAIBank, Internet Banking, EASI Banking, P2P, T2C, Cash by Code, Cash In By Code etc.

Echipa Moldova Agroindbank continuă să-și concentreze eforturile pe dimensiunea digitalizării și inovării, investind în soluțiile centrate pe client și în dezvoltarea unei relații durabile și de calitate cu fiecare client în parte.

”Global Banking & Finance Review” este una dintre cele mai mari şi prestigioase instituţii media specializate în domeniul financiar, apreciată pentru analizele, interviurile, ştirile şi opiniile pertinente exprimate. Premiile acordate de publicaţie reprezintă aprecierea valorii de către comunitatea financiară globală în anumite domenii de expertiză și excelență în sfera financiară.

Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, fiind apreciată de prestigioase jurii de experți naționali și internaționali. În 2020 The Banker a desemnat MAIB „Cea mai bună bancă din Moldova”, Global Banking and Finance Review i-a conferit titlul „Best Digital Bank Moldova”, iar VIP Magazin – „Brandul Anului 2020”.

„Cea mai bună bancă din Moldova după calitatea activelor”, „Cea mai bună bancă din Moldova după profitul înainte de taxe”, „Cea mai bună bancă din Moldova după capitalizare în 2019” – sunt distincțiile acordate de Finance Central Europe.

În plan local, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a conferit MAIB distincția „Mercuriul de Aur” la nominalizările „Marca Comercială Responsabilă Social” și „Reputație și încredere”, precum și premiul mare „Mercuriul de Cristal” la nominalizarea „Debutul anului” pentru lansarea LiberCard. Totodată, în 2020 MAIB este unica bancă din țară premiată cu Distincţia de Excelenţă a Camerei de Comerţ şi Industrie.

#Moldova Agroindbank #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.