Moldova Agroindbank, premiată al doilea an consecutiv cu trofeul „Best Digital Bank Moldova”

Plus de comoditate, rapiditate, flexibilitate, autonomie în relația clienților cu banca și inovație continuă – sunt doar câteva avantaje ale proceselor de digitalizare implementate de Moldova Agroindbank în ultima perioadă, în unison cu direcția de dezvoltare anunțată de MAIB – ”we go digital”.

Progresele digitale ale Moldova Agroindbank din anul 2020 au fost înalt apreciate de publicația internațională Global Banking and Finance Review, care analizează anual performanțele companiilor din întreaga lume și le premiază în cadrul unui riguros concurs cu participarea unui juriu de experți.

Pentru al doilea an consecutiv înalta distincție pentru cea mai digitalizată bancă din Republica Moldova – „Best Digital Bank Moldova 2021” a fost acordată Moldova Agroindbank, o merituoasă apreciere care demonstrează o dată în plus performanțele MAIB pe acest segment, în special în ce privește dezvoltarea aplicației mobile MAIBank, a serviciului de Internet Banking și a noilor funcționalități digitale.

„Orice decizie pe care o iei are indispensabil consecințe financiare și aceasta accentuează o dată în plus relația între viața de zi de zi și finanțe. De aceea, soluțiile digitale dezvoltate de MAIB sunt orientate să ofere clientului nostru control total asupra resurselor sale financiare și tranzacțiilor, doar printr-o mișcare elegantă a degetului pe ecranul telefonului, asigurând în același timp securitatea, simplitatea și comoditatea așteptată.

Pandemia COVID-19 a impulsionat și mai mult agenda de digitalizare a Moldova Agroindbank, optând să dezvoltăm funcționalitățile, să creștem oportunitățile de relaționare la distanță a clienților cu banca. În 2020 a crescut considerabil numărul utilizatorilor digitali activi, a crescut numărul de descărcări ale aplicației mobile MAIBank, numărul și volumul plăților efectuate, clienții resimțind confortul de a dispune de o bancă întreagă la un click distanță și pentru achitări de plăți, și pentru deschiderea și comandarea de livrare la domiciliu a cardurilor bancare, și pentru deschiderea depozitelor, conturilor sau cererilor de credite.

Suntem conștienți că decizia clientului de menținere a relației cu banca depinde tot mai mult de experiența pe care clientul o are cu banca sa. De aceea, zi de zi depunem efort maxim să integrăm principiul “centrare pe necesitățile clientului” în toate produsele și serviciile noastre, pentru a ridica experiența clientului cu MAIB la un nou nivel.

Dedic acest premiu echipei MAIB și clienților noștri, pe care îi asigur că vom continua parcursul de modernizare, astfel încât să le oferim cele mai bune experiențe, produse și servicii bancare: de calitate, comode, simple de utilizare și accesibile de oriunde s-ar afla”, a declarat Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte al Moldova Agroindbank, cu ocazia primirii trofeului.

În anul 2020 MAIB a reușit să noteze progrese importante în ceea ce privește digitalizarea serviciilor și produselor, fapt confirmat și prin triplarea numărului de clienți care s-au înrolat în infrastructura digitală a băncii.

Mai mult de 10 produse digitale au fost puse la dispoziția clienților pe parcursul ultimului an, fiind vorba implicit despre: deschiderea depozitelor și a conturilor, aplicarea online pentru un credit, solicitarea de a deschide carduri, schimb valutar la ATM și multe altele.

În ultimele 12 luni numărul și volumul operațiunilor pe canale s-a dublat. Deși acest trend a fost impulsionat și de condițiile pandemice, datele confirmă că clienții MAIB au o deschidere bună pentru a începe utilizarea produselor digitale imediat cum acestea sunt puse la dispoziție.

Portofoliul MAIB de produse, servicii și funcționalități digitale include: app MAIBank, Internet Banking, EASI Banking, P2P, T2C, Cash by Code, Cash In By Code etc.

Echipa Moldova Agroindbank continuă să-și concentreze eforturile pe dimensiunea digitalizării și inovării, investind în soluțiile centrate pe client și în dezvoltarea unei relații durabile și de calitate cu fiecare client în parte.

”Global Banking & Finance Review” este una dintre cele mai mari şi prestigioase instituţii media specializate în domeniul financiar, apreciată pentru analizele, interviurile, ştirile şi opiniile pertinente exprimate. Premiile acordate de publicaţie reprezintă aprecierea valorii de către comunitatea financiară globală în anumite domenii de expertiză și excelență în sfera financiară.

Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, fiind apreciată de prestigioase jurii de experți naționali și internaționali. În 2020 The Banker a desemnat MAIB „Cea mai bună bancă din Moldova”, Global Banking and Finance Review i-a conferit titlul „Best Digital Bank Moldova”, iar VIP Magazin – „Brandul Anului 2020”.

„Cea mai bună bancă din Moldova după calitatea activelor”, „Cea mai bună bancă din Moldova după profitul înainte de taxe”, „Cea mai bună bancă din Moldova după capitalizare în 2019” – sunt distincțiile acordate de Finance Central Europe.

În plan local, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a conferit MAIB distincția „Mercuriul de Aur” la nominalizările „Marca Comercială Responsabilă Social” și „Reputație și încredere”, precum și premiul mare „Mercuriul de Cristal” la nominalizarea „Debutul anului” pentru lansarea LiberCard. Totodată, în 2020 MAIB este unica bancă din țară premiată cu Distincţia de Excelenţă a Camerei de Comerţ şi Industrie.

#Moldova Agroindbank #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.