Moldova ar putea pierde 500.000.000 lei din cauza unui proiect susţinut de Dumitru Alaiba. Ce reprezintă acesta

Bugetul Republicii Moldova ar putea pierde cel puţin jumătate de miliard de lei în următorii 10 ani din cauza unei iniţiative a deputatului PAS, Dumitru Alaiba. Proiectul de lege scandalos se referă la interzicerea publicităţii pentru jocurile de noroc şi pariuri sportive, scrie Publika.md. Asta deşi statul controlează exclusiv acest domeniu prin intermediul companiei „Loteria Naţională a Moldovei”, fondată de Agenţia Proprietăţi Publice. Directorul acestei întreprinderi, Vadim Dermenji, reclamă faptul că în cazul în care proiectul lui Alaiba va fi votat, atunci jocurile de noroc din Moldova vor fi controlate de casele de pariuri din străinătate, care sunt implicate în spălări de bani şi nu achită taxe în ţara noastră.

Directorul companiei „Loteria Naţională a Moldovei”, Vadim Dermenji, susţine că proiectul de lege depus de deputatul PAS reprezintă o amenințare pentru jocurile de noroc legale, care asigură respectarea legislației, plata impozitelor, precum și respectarea drepturilor consumatorilor. Mai mult, potrivit lui Dermenji, iniţiativa lui Alaiba va favoriza companiile din străinătate, care nu dețin autorizație de activitate în Moldova, nu plătesc niciun leu la bugetul de stat, deși au rulaj de sute de milioane de lei.

„Statul riscă să piardă control asupra jocurilor de noroc, iar acest domeniu va ajunge sub dominația caselor de pariuri din străinătate, implicate în spălare de bani și alte acțiuni ilegale”, a precizat directorul companiei „Loteria Naţională a Moldovei”.

Directorul NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei susţine că veniturile statului din jocurile de noroc cresc în ultimii ani, iar în acest an vor depăși 100 de milioane de lei.

„În ultimii trei ani, venitul statului pe care noi i l-am asigurat este de aproximativ 180 de milioane de lei. Asta vorbește despre faptul că această ramură a început să se dezvolte, iar proiectul de lege propus va stopa această creștere, va opri dezvoltarea acestei afaceri, respectiv pierderile pe care le va suporta statul, conform calculelor noastre ar fi aproximativ 50 de milioane de lei în fiecare an, în următorii 10 ani. Cel puțin cât e valabil contractul nostru.”, a declarat Plamen Milanov, directorul NGM Company.

Chiar dacă a iniţiat proiectul de lege scandalos, Dumitru Alaiba a încercat iniţial să evite comunicarea cu presa la acest subiect.

„Despre proiectul dumneavoastră care interzicea publicitatea jocurilor de noroc.
– Vorbim mai târziu, nu vă supărați.
– Vreau să vă întreb, care sunt argumentele dumneavoastră?
– Mai târziu, o să avem consultări. Nu vă supărați.”,a spus Dumitru Alaiba, deputat PAS.

În urma insistenţelor noastre, Dumitru Alaiba ne-a răspuns la întrebarea legată de riscul ca iniţiativa sa legislativă să afecteze compania de stat „Loteria Naţională a Moldovei”.

„ – Nu cred că anume Loteria Moldovei, care este unica care funcționează legal, să fie dezavantajată, că până la urmă noi creăm condiții de activitate legală, dar în același timp, campania de publicitate finanțată agresiv cu mulți bani, de milioane pe an, care perpetuează această dependență de jocuri de noroc.
– Atunci cum veți limita activitatea agenților economici care lucrează ilegl?
– Trebuie să începem, trebuie să începem.”

Partenerul privat al „Loteriei Naţionale a Moldovei” susţine că, potrivit practicii europene, compania alocă o parte considerabilă din bugetul său pentru susținerea sportului, precum și sponsorizarea a numeroase acțiuni sociale.

„Începând cu luna ianuarie 2021 până în prezent, noi am investit în dezvoltarea sportului mai mult de 2,5 milioane de lei. Eforturile noastre au fost îndreptate spre asigurarea burselor şi crearea condiţiilor pentru a-i ajuta pe sportivi în timpul antrenamentelor, pentru pregătirile de Jocurile Olimpice. Ținând cont că Jocurile Olimpice deja s-au finalizat, planificăm să extindem susținerea sportului moldovenesc. Vrem să investim și în sportul amator.”, a declarat Plamen Milanov, directorul NGM Company.

Printre perdanți vor fi și instituțiile de presă, pentru care veniturile din publicitate asigură independența editorială şi permit realizarea emisiunilor locale. Inițiativa deputatului Alaiba va lovi și în persoanele sărace, care beneficiază de ajutoare din partea partenerului privat al „Loteriei Naţionale a Moldovei”. Valoarea proiectelor sociale implementate până acum de „NGM Company” în Moldova a ajuns la cinci milioane de lei.

„Până în prezent, peste 10 mii de familii din Republica Moldova au primit ajutor din partea companiei noastre. Orice companie care face business pe jocuri de noroc, trebuie să-și asume unele obligațiuni sociale. Planificăm să investim în continuare o parte din bugetul companiei pentru acțiuni sociale. Niciodată nu am oprit aceste acțiuni sociale, le vom continua, cel puțin cât vom avea posibilitatea să o facem.”, a declarat Plamen Milanov, directorul NGM Company.

#LNM #Loteria Națională a Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.