Moldova are datorii de rambursat sumă de 340 milioane de dolari față de creditorii bilaterali

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali în 2023 a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 339,3 milioane de dolari, în creștere cu 137,64 milioane de dolari (+68,3%) față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Japonia a ocupat prima poziție ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în 2023, cu o cotă de 42,8% din totalul datoriei, în timp ce Franța s-a clasat pe locul doi, cu o cotă de 37,7%. Polonia a completat topul trei al creditorilor bilaterali, cu o cotă de 6,7%.

În detaliu, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Japonia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 145,3 milioane de dolari la sfârșitul anului 2023, cu o creștere de 2,8 ori față de situația de la sfârșitul anului 2022. În același timp, datoria față de Franța a înregistrat o creștere de 60,3%, iar cea față de Polonia a crescut cu 4,5%.

Pe de altă parte, datoria bilaterală față de alte țări, precum Rusia, Austria, Statele Unite și Germania, a înregistrat diferite tendințe. Datoria față de Rusia a crescut ușor, în timp ce cea față de Austria a înregistrat o scădere cu 8,8%. Datoria față de Statele Unite a înregistrat o scădere semnificativă cu 28,5%, iar cea față de Germania a înregistrat o ușoară scădere cu 0,6%. Datoria față de alte țări a scăzut și ea cu 30,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#creditori #dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.