Moldova are datorii de rambursat sumă de 340 milioane de dolari față de creditorii bilaterali

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali în 2023 a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 339,3 milioane de dolari, în creștere cu 137,64 milioane de dolari (+68,3%) față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Japonia a ocupat prima poziție ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în 2023, cu o cotă de 42,8% din totalul datoriei, în timp ce Franța s-a clasat pe locul doi, cu o cotă de 37,7%. Polonia a completat topul trei al creditorilor bilaterali, cu o cotă de 6,7%.

În detaliu, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Japonia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 145,3 milioane de dolari la sfârșitul anului 2023, cu o creștere de 2,8 ori față de situația de la sfârșitul anului 2022. În același timp, datoria față de Franța a înregistrat o creștere de 60,3%, iar cea față de Polonia a crescut cu 4,5%.

Pe de altă parte, datoria bilaterală față de alte țări, precum Rusia, Austria, Statele Unite și Germania, a înregistrat diferite tendințe. Datoria față de Rusia a crescut ușor, în timp ce cea față de Austria a înregistrat o scădere cu 8,8%. Datoria față de Statele Unite a înregistrat o scădere semnificativă cu 28,5%, iar cea față de Germania a înregistrat o ușoară scădere cu 0,6%. Datoria față de alte țări a scăzut și ea cu 30,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#creditori #dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.