Moldova are datorii de rambursat sumă de 340 milioane de dolari față de creditorii bilaterali

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali în 2023 a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 339,3 milioane de dolari, în creștere cu 137,64 milioane de dolari (+68,3%) față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Japonia a ocupat prima poziție ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în 2023, cu o cotă de 42,8% din totalul datoriei, în timp ce Franța s-a clasat pe locul doi, cu o cotă de 37,7%. Polonia a completat topul trei al creditorilor bilaterali, cu o cotă de 6,7%.

În detaliu, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Japonia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 145,3 milioane de dolari la sfârșitul anului 2023, cu o creștere de 2,8 ori față de situația de la sfârșitul anului 2022. În același timp, datoria față de Franța a înregistrat o creștere de 60,3%, iar cea față de Polonia a crescut cu 4,5%.

Pe de altă parte, datoria bilaterală față de alte țări, precum Rusia, Austria, Statele Unite și Germania, a înregistrat diferite tendințe. Datoria față de Rusia a crescut ușor, în timp ce cea față de Austria a înregistrat o scădere cu 8,8%. Datoria față de Statele Unite a înregistrat o scădere semnificativă cu 28,5%, iar cea față de Germania a înregistrat o ușoară scădere cu 0,6%. Datoria față de alte țări a scăzut și ea cu 30,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#creditori #dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.