Moldova are datorii de rambursat sumă de 340 milioane de dolari față de creditorii bilaterali

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali în 2023 a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 339,3 milioane de dolari, în creștere cu 137,64 milioane de dolari (+68,3%) față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Japonia a ocupat prima poziție ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în 2023, cu o cotă de 42,8% din totalul datoriei, în timp ce Franța s-a clasat pe locul doi, cu o cotă de 37,7%. Polonia a completat topul trei al creditorilor bilaterali, cu o cotă de 6,7%.

În detaliu, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Japonia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 145,3 milioane de dolari la sfârșitul anului 2023, cu o creștere de 2,8 ori față de situația de la sfârșitul anului 2022. În același timp, datoria față de Franța a înregistrat o creștere de 60,3%, iar cea față de Polonia a crescut cu 4,5%.

Pe de altă parte, datoria bilaterală față de alte țări, precum Rusia, Austria, Statele Unite și Germania, a înregistrat diferite tendințe. Datoria față de Rusia a crescut ușor, în timp ce cea față de Austria a înregistrat o scădere cu 8,8%. Datoria față de Statele Unite a înregistrat o scădere semnificativă cu 28,5%, iar cea față de Germania a înregistrat o ușoară scădere cu 0,6%. Datoria față de alte țări a scăzut și ea cu 30,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#creditori #dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.