Moldova are datorii de rambursat sumă de 340 milioane de dolari față de creditorii bilaterali

Datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali în 2023 a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 339,3 milioane de dolari, în creștere cu 137,64 milioane de dolari (+68,3%) față de anul precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Japonia a ocupat prima poziție ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în 2023, cu o cotă de 42,8% din totalul datoriei, în timp ce Franța s-a clasat pe locul doi, cu o cotă de 37,7%. Polonia a completat topul trei al creditorilor bilaterali, cu o cotă de 6,7%.

În detaliu, datoria bilaterală a Republicii Moldova față de Japonia a înregistrat cea mai mare creștere, ajungând la 145,3 milioane de dolari la sfârșitul anului 2023, cu o creștere de 2,8 ori față de situația de la sfârșitul anului 2022. În același timp, datoria față de Franța a înregistrat o creștere de 60,3%, iar cea față de Polonia a crescut cu 4,5%.

Pe de altă parte, datoria bilaterală față de alte țări, precum Rusia, Austria, Statele Unite și Germania, a înregistrat diferite tendințe. Datoria față de Rusia a crescut ușor, în timp ce cea față de Austria a înregistrat o scădere cu 8,8%. Datoria față de Statele Unite a înregistrat o scădere semnificativă cu 28,5%, iar cea față de Germania a înregistrat o ușoară scădere cu 0,6%. Datoria față de alte țări a scăzut și ea cu 30,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#creditori #dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.