Moldova, beneficiara unui sistem integrat de comunicații, menit să asigure un schimb de informații securizat cu România

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova anunță finalizarea Proiectului „INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚII” – COMINF, Codul EMS-ENI – COMINF/3.1/1, o colaborare inovatoare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova și Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor din România.

Printre realizările semnificative ale proiectului a fost înființarea Centrului de Cooperare Polițienească Transfrontalieră din Lipcani, precum și modernizarea infrastructurii de comunicații, facilitând un schimb rapid de informații cu o capacitate de transmisie de cel puțin 5 Gbps.

Totodată investiția a contribuit la achiziționarea a patru centre de comunicații mobile, extinzând astfel aria de acoperire cu servicii de comunicații și consolidând legăturile noastre cu România.

Noua infrastructură va face colaborarea dintre instituțiile partenere ale celor două țări mai rapidă și mai accesibilă. Prin extinderea capacităților de comunicații și îmbunătățirea schimbului de informații, autoritățile de aplicare a legii din Republica Moldova și România vor beneficia de o cooperare securizată și eficientă în gestionarea situațiilor de urgență și a altor provocări transfrontaliere.

Lucrările de infrastructură au fost gestionate de către compania „EUROSTIL CONSTRUCT”, recunoscută pentru experiența sa vastă în domeniul construcțiilor și pentru standardele sale ridicate de calitate.

Acest proiect strategic a fost posibil datorită finanțării generoase (7,5 mln Euro) acordate de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI), confirmând astfel angajamentul solid al partenerilor noștri europeni pentru dezvoltarea regională și cooperarea între state.

#Ministerul Afacerilor Interne #infrastructura #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.