Moldova cade economic în genunchi! – Cea mai slabă creștere din Europa, avertizează Banca Mondială

Banca Mondială raportează o creștere modestă pentru Republica Moldova în 2025, estimată la doar 0,9 %, cea mai scăzută din Europa și Asia Centrală, spre deosebire de economii precum Polonia (3,2 %) sau Georgia (5,5 %) . Ajustările de politică globală, tarifele comerciale și inflația ridicată au afectat regiunea mai puternic, în timp ce cererea slabă din UE – în special din România – a pus presiune pe exporturile moldovenești .

Totodată, raportul general al Băncii Mondiale avertizează că economia mondială ar putea înregistra cel mai slab ritm de creștere al acestei decade – 2,3 % în 2025 –, iar Moldova se numără printre cele două treimi din state, la nivel global, care au suferit revizuiri negative semnificative .

În timp ce țări ca Polonia și Georgia susțin ritmuri de creștere de peste 3 %, Moldova rămâne sub pragul de 1 %. Factorii specifici – cererea slabă din UE, prețurile energetice, inflația persistentă și incertitudinea politică au redus atractivitatea investițiilor străine directe și consumul intern.

Pentru 2026 este estimată o redresare a economiei (+2,4 %), dar ritmul va rămâne sub cel al economiilor mai mari ebrd.com. Aceasta sugerează că reforme structurale și orientare către piața UE sunt esențiale pentru accelerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #crestere economica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.