Moldova – „elevul silitor”. Le-a dat rușilor de la Gazprom o parte din banii pentru gazul consumat

Moldovagaz a achitat Gazprom-ului o parte din gazul consumat. Este vorba de metanul livrat de concernul rus în luna septembrie, anunță purtătorul de cuvânt al companiei moldovenești, Alexandr Barbov, citat de presa rusă.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că Republica Moldova nu intenționează să-și crească datoria față de Gazprom, de aceea își va achita în totalitate plățile pentru metanul consumat. Totodată, Chișinăul urmează să achite și gazul consumat în luna octombrie, care a fost procurat la 790 USD mia de metri cubi.

Până la 1 mai 2022, o companie străină selectată de Guvern va efectua un audit al datoriei Moldovagaz față de Gazprom.

Anterior, purtătorul de cuvânt al concernului rus, Serghei Cuprianov declara că datoria Moldovagaz se cifrează la 430 mil USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD. Republica Moldova nu a recunoscut această datorie, motivând că este mai mică, și a cerut un audit internațional pentru a fi stabilită suma exactă.

În data de 29 octombrie, Moldovagaz și Ggazprom au semnat contractul de livrare a gazului pentru o perioadă de cinci, dar și un protocol care prevede schema soluționării datoriei.

Precedentul contract de livrare a gazelor a expirat la 30 septembrie, iar Republica Moldova nu au reușit să ajungă la un consens cu partea rusă și contractul a fost prelungit pentru o lună la un preț de 790 USD per mia de metri cubi de gaz. Țara s-a pomenit într-o criză energetică, iar Parlamentul de la Chișinău a instituit starea de urgență în sistemul gazelor. Acest lucru a permis Guvernului să mandateze Energocom să lanseze licitația de achiziție a gazului.

Livrările de gaz, potrivit noului contract, au început la 1 noiembrie la un preț de 450 USD per mia de metri cubi, iar în decembrie prețul s-ar putea reduce la 400 USD.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma întreprinderilor de stat bate pasul pe loc, iar o bună parte din companiile controlate de stat sunt fie inactive, fie în prag de faliment, arată un raport al Expert-Grup.

Potrivit analizei, la începutul anului 2025, statul deținea 161 întreprinderi de stat și 66 de societăți comerciale, însă doar 139 dintre acestea aveau activitate reală. Practic, o parte importantă există doar pe hârtie, fără contribuție economică.

Situația este și mai gravă, în condițiile în care peste o treime din portofoliu este considerat problematic. Nu mai puțin de 43 de întreprinderi de stat sunt în insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășoară nicio activitate. În cazul companiilor comerciale cu capital de stat, 13 sunt în dificultate și 7 sunt inactive.

Deși statul a încercat să reducă numărul companiilor, progresul este lent. Strategia prevedea diminuarea portofoliului cu 20% până în 2027, însă în realitate, între 2023 și 2025 au fost eliminate doar 17 entități.

În același timp, impactul economic al acestor companii rămâne modest. Deși statul controlează active de circa 79,5 miliarde lei și afaceri de peste 54 miliarde lei, contribuția directă la PIB este de doar 2,5–3%.

Raportul mai arată o discrepanță majoră între tipurile de companii. Întreprinderile de stat, deși numeroase, generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei, în timp ce societățile comerciale cu capital de stat sunt mult mai eficiente și produc peste 7%.

Problema principală rămâne eficiența scăzută și dependența de bani publici. Multe întreprinderi supraviețuiesc datorită finanțărilor bugetare, nu performanței economice, iar rentabilitatea capitalului este practic zero sau negativă.