Surpriză! Moldova bate SUA la libertatea internetului

27 Apr. 2026, 16:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Apr. 2026, 16:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre statele cu un nivel ridicat de libertate a internetului cu un scor de 84 din 100 în clasamentul global pentru 2026 realizat de compania Cloudwards. Datele arată diferențe între regiuni, de la sisteme deschise în Europa și America Latină până la rețele strict controlate în Asia și Orientul Mijlociu.

Indicele analizează 171 de țări și ia în calcul patru criterii principale: accesul la torrenting, disponibilitatea VPN-urilor, restricțiile privind conținutul pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică online.

În vârful clasamentului se află 11 state care împart primul loc, toate cu un scor de 92. Printre acestea se numără Norvegia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Costa Rica și Noua Zeelandă. Nicio țară nu a obținut punctajul maxim de 100.

Cu un scor de 84, Moldova este plasată în categoria țărilor cu internet „liber”, alături de Canada, Austria, Polonia sau Lituania. Rezultatul indică un nivel ridicat de acces și relativ puține restricții asupra utilizatorilor.

În schimb, Statele Unite au obținut doar 64 de puncte, iar Marea Britanie 52, situându-se în zona de mijloc a clasamentului. Autorii raportului explică aceste scoruri prin reglementări mai stricte privind conținutul online și controlul platformelor.

La polul opus, Coreea de Nord ocupă ultimul loc, cu un scor de 0, fiind urmată de China, Rusia, Iran și Pakistan, fiecare cu doar 4 puncte. Aceste țări sunt caracterizate de restricții severe asupra accesului la informație și control extins al activității online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!