Stocurile de securitate de gaze cresc cu 13%: după o iarnă grea, Moldova își majorează rezervele

Stocurile de securitate de gaze naturale ale Moldovei urmează să fie majorate, pentru a acoperi mai bine consumul în situații de criză. Guvernul propune creșterea acestora de la 50 milioane de metri cubi la 56,3 milioane de metri cubi, adică cu 6,5 milioane metri cubi mai mult decât în prezent, o majorare de circa 13%.

Este vorba despre rezervele strategice de gaze pe care statul trebuie să le aibă disponibile pentru situații excepționale, cum ar fi întreruperi de livrări sau crize energetice. Noul volum este calculat în baza consumului real din iarna trecută și reprezintă echivalentul a 10 zile de consum mediu zilnic, nivel minim prevăzut de lege.

Autoritățile explică faptul că aceste stocuri au fost crescute treptat în ultimii ani: de la un nivel de acoperire de 4 zile în 2022, la 8 zile în 2023, iar ulterior la 10 zile, conform cerințelor legale. Ajustarea actuală vine pentru a ține cont de consumul mai mare înregistrat în sezonul rece 2025–2026.

Proiectul mai prevede că aceste rezerve vor putea fi utilizate doar în condiții stricte: în cazul instituirii stării de alertă de către Guvern sau a stării de urgență de către Parlament, la decizia Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

În ceea ce privește costurile, documentul precizează că nu vor fi alocate fonduri suplimentare din bugetul de stat. Cheltuielile pentru constituirea și menținerea stocurilor sunt acoperite de furnizorii de gaze, prin contribuții incluse în sistemul pieței.

Autoritățile susțin că majorarea este necesară pentru a asigura continuitatea livrărilor în perioade critice și pentru a reduce riscurile în sezonul rece, când consumul este cel mai ridicat. Proiectul urmează să fie consultat și avizat, iar ulterior aprobat de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stocuri de securitate #securitate energetică #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.