Moldova energizează Ucraina! Parlicov: Vrem să construim centrale de 500 MW

Într-o inițiativă de solidaritate și sprijin reciproc, Republica Moldova ar putea construi câteva centrale de generare a energiei electrice destinate Ucrainei, care se confruntă cu o criză severă de energie. Ucraina a pierdut 70% din capacitatea sa de generare a energiei electrice din cauza distrugerilor provocate de conflicte, rămânând doar cu surse de energie din vânt, solar, nuclear și hidro. Aceasta criză energetică acută a determinat căutarea de soluții urgente și viabile.

Ministrul Energiei al Republicii Moldova a explicat, ,într-un interviu pentru Europa Liberă, că ideea este de a amplasa centralele electrice pe teritoriul Moldovei, unde acestea nu sunt expuse riscului de atacuri. „Orice sprijin, orice MW ar fi benefic pentru ei. Ne-am gândit să plasăm niște centrale în Moldova, unde nu sunt atacate. Sigur că Ucraina va instala și propriile capacități, dar nu există nicio garanție că nu vor fi atacate,” a declarat ministrul într-un interviu pentru Europa Liberă.

În acest sens, Republica Moldova propune instalarea capacităților de generare a energiei pe teritoriul său, folosind gazele naturale pe care le extrage Ucraina și nu are ce face cu ele. Energia electrică produsă va fi livrată Ucrainei, care va acoperi doar costurile de mentenanță a instalațiilor de generare.

„În luna iunie am discutat cât și unde putem plasa ce capacități și acum discutăm modalitatea practică de colaborare – cine va prelua energia, operatorul sistemului în Moldova sau cel din Ucraina. Deși Moldova dispune de puține locuri pentru instalarea acestor capacități de generare, ideea este de a implementa proiecte infrastructurale de 500 MW, dintre care 300 MW pot fi instalați relativ rapid, în termen de un an până la un an și jumătate. Conceptul prevede că Ucraina va acoperi costurile de operare și funcționare a centralelor.” a adăugat ministrul.

Discuțiile se află într-o etapă intensivă, iar detaliile finale urmează să fie stabilite în colaborare cu toți partenerii implicați, în vederea implementării eficiente a acestui proiect crucial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.