Moldova, groapa de gunoi! 73% din șrotul de soia importat este modificat genetic

Republica Moldova se confruntă cu o discrepanță majoră între potențialul agricol și realitatea economică în sectorul soiei, potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija. Deși cererea internă pentru șrot de soia este ridicată, în special din partea sectorului zootehnic, producția autohtonă acoperă doar 30–40% din necesarul național. Restul este completat prin importuri masive, în special din Ucraina, ceea ce vulnerabilizează economia agricolă și limitează dezvoltarea lanțului valoric intern.

În prezent, soia ocupă doar 6% din suprafața totală destinată culturilor oleaginoase, respectiv circa 30.000 ha anual, față de peste 35-40% dedicate florii-soarelui în unele regiuni. Producția anuală medie este de 40–50.000 tone, insuficientă pentru a acoperi cererea de circa 120–125.000 tone. Rezultatul? Dependență accentuată de importuri – nu doar de boabe, ci și de șrot procesat.

Sectorul zootehnic, în special porcinele, bovinele și păsările de curte, consumă anual peste 98.000 tone de șrot de soia. Fără resurse suficiente, fermierii sunt nevoiți să apeleze la surse proteice inferioare sau la șrot modificat genetic provenit din import.

Soia este o plantă exigentă, sensibilă la secetă și cu cerințe stricte privind tehnologia de cultivare. De aceea, 98% din suprafețele se regăsesc în nordul țării, unde solurile cernoziomice și irigarea oferă condiții mai bune. În 2020, din cauza secetei, s-a obținut un minim istoric de 1,1 t/ha.

Comparativ cu țările UE, Republica Moldova nu oferă niciun sprijin direct pentru această cultură. România, de exemplu, plătește 210 €/ha pentru fiecare hectar cultivat cu soia. În lipsa unor mecanisme de sprijin, soia este percepută drept o cultură riscantă.

Lipsa procesării a fost una dintre cauzele reticenței agricultorilor. Totuși, intrarea unor jucători industriali precum OLSEG-VT (Strășeni) sau BIO COMPONJ RAPS a marcat o schimbare. În 2024, peste 99% din producția de soia a fost procesată intern, cu exporturi minime de doar 845 tone, față de 8.200 tone în 2023.

În 2024, Moldova a importat peste 30.378 tone de boabe de soia – de 36 ori mai mult decât a exportat. Importurile provin în proporție de 99% din Ucraina. Deși sunt mai ieftine, cele mai multe sunt modificate genetic: în 2024, 73% din șrotul importat era OMG, iar în prima jumătate din 2025, ponderea a fost de 65%.

În același timp, șrotul moldovenesc NON-OMG este căutat pe piața europeană. În 2024, Moldova a exportat 6.963 tone, majoritatea către Austria, Elveția și România. Prețul mediu de export a fost de 15,32 lei/kg, aproape dublu față de cel de import – 8,5 lei/kg. În semestrul I din 2025, diferența a fost și mai mare: 6,5 lei/kg la import versus 16,5 lei/kg la export.

Actorii cheie din comerțul cu șrot și boabe de soia:

OLSEG-VT este liderul pieței, cu cele mai mari volume importate de boabe de soia și procesate (18.814 tone în 2024), dar și cu exporturi record la uleiul de soia.
BIO COMPONJ RAPS a dominat exporturile de șrot (3.336 tone în 2024).
VI OIL AGRO din Lipcani a intrat agresiv pe piață în 2024 și este liderul exporturilor în 2025.
La importul de șrot, în 2024 și 2025 au dominat companiile: VADCOM-PRIM, GOLDEN PIGLET, ALIONEXAGRO, FLORENI, CEREALCOM EXPORT și MARCULEȘTI-COMBI, cu o pondere de peste 80%.

Deși consumul intern este aproape inexistent, Moldova exportă tot mai mult ulei de soia. În 2024, s-a atins un record de 9.028 tone, iar în primul semestru din 2025 – 2.549 tone. OLSEG-VT a realizat 81% din aceste volume, cu piețe de desfacere în România, Bulgaria, Elveția și Grecia.

Prețurile au fost volatile: de la un vârf de 26,7 lei/kg în 2022, la un minim de 12,9 lei/kg în 2024, cu o redresare la 19,7 lei/kg în 2025.

Economistul Iurie Rija subliniază că Moldova are resursele – soluri fertile, fermieri experimentați și cerere externă – pentru a deveni un actor important în producția și procesarea de soia NON-OMG. Ce lipsește? Sprijin financiar real, infrastructură de irigare modernă și politici comerciale coerente care să încurajeze producția locală și să reducă dependența de importuri dubioase calitativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni a avut loc deschiderea Moldova Business Week 2025 (MBW25), cea de-a zecea ediție a celui mai mare forum economic al țării, la care au fost prezenți fizic peste 700 de participanți. Agenda din această săptămână cuprinde peste 30 de evenimente (15–19 septembrie), reunind investitori, antreprenori, oficiali de rang înalt și experți din peste 40 de țări.

Evenimentul a fost deschis de Natalia Bejan, Director al Agenției de Investiții, care a subliniat rolul MBW25 de a evidenția oportunitățile investiționale și de business ale Republicii Moldova:

„Prezentăm exemplele de succes ale investitorilor care deja contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Această ediție va pune accent pe networking calitativ pe întreg parcurs al acestei săptămâni”, a declarat Natalia Bejan, Director General al Agenției de Investiții.

A urmat Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care a accentuat direcțiile strategice ale Guvernului:

„Ne concentrăm pe educație și pe regimul fiscal atractiv pentru sectorul IT. Investim în infrastructură industrială astfel încât companiile să poată opera de oriunde în lume și să atragă talente din întreaga lume. Anul acesta, temele cheie de la MBW25 includ digitalizarea serviciilor publice, Moldova IT Park, ajutorul de stat pentru sectoarele industriale, reconstrucția Ucrainei și rolul Moldovei în regiune.”

Din partea Uniunii Europene, Excelența Sa Iwona Piorko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova, a menționat progresul integrării economice:

„Pe plan economic, Moldova a făcut pași remarcabili spre integrarea în Piața Unică a UE. Doar acum câteva zile am marcat 11 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE–Moldova, un instrument puternic de modernizare a economiei”, a spus Iwona Piorko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova.

La rândul său, Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a evidențiat obiectivele de digitalizare și competitivitate:

„Anul acesta ocupăm locul 7 în Global Gender Gap Index – un indicator esențial pentru o societate inovatoare. Digitalizarea este una dintre cele mai mari realizări ale Moldovei, iar obiectivul nostru este clar: 100% digital până în 2030. Republica Moldova își consolidează poziția economică prin integrarea în SEPA (martie 2025), extinderea accesului la piețele financiare europene și prin creșterea competitivității mediului de afaceri” a spus Doina Nistor.

Investitori & exportatori pe scena MBW

De la tehnologie și mobilitate, la producție, agro și asigurări, șapte companii au arătat, prin exemple concrete, potențialul investițional și de export al Moldovei:

Eduard Suchanek, Regional Director, Bolt — a anunțat oficial lansarea serviciului de taxi Bolt în Republica Moldova și integrarea acestuia în ecosistemul local de mobilitate.
Victor Nistorică, CEO, Brutăria Bardar — produse artizanale „made in Moldova”, standardizate pentru scalare pe piețe externe. Produsele Brutăriei sunt prezente în peste 700 de magazine în Uniunea Europeană, inclusiv Kaufland, Carrefour și Lidl în România
Vadim Vetrilă, Co-founder & CEO, Smile Dent Team — export de servicii medicale și standarde internaționale în stomatologie. Din 2009 până astăzi, peste 4000 de pacienți au fost tratați de către clinica Smile Dent, iar activitatea companiei generează aproximativ 15 milioane de euro anual
Nicolae Gudumac, CTO & Co-founder, Planable — platformă SaaS din Moldova folosită de branduri globale; dovadă că tehnologia locală concurează la nivel mondial.
Ion Tașca, Board Member, PorcoBello SRL — investiții în agricultura și eficiență operațională pe întreg lanțul valoric. Producția anuală a companiei ajunge la 12.000 porci, iar în întreaga țară dețin cel mai modern abator din regiune
Peter Höfinger, Deputy CEO, Vienna Insurance Group — capital strategic și consolidarea pieței de asigurări, cu efect de încredere pentru investitori. Pe 1 septembrie 2025, Vienna Insurance Group (VIG) a câștigat licitația publică și a achiziționat o participație de 80% în Moldasig S.A., una dintre cele mai importante companii de asigurări generale din Moldova, cu o cotă de piață de aproximativ 30% după tranzacție.

Călin Botean, Regional Director Eastern Europe, Gebauer & Griller — soluții industriale integrate și conectare la lanțurile de producție europene. Investițiile companiei în expansiune și inovație în Moldova se ridică la 60 milioane euro.

Piața de capital: Memorandum pentru noua bursă de valori

Tot ieri, parteneriatul pentru lansarea noii Burse de Valori a Republicii Moldova a fost oficializat prin semnarea unui Memorandum de înțelegere, consolidând colaborarea strategică dintre autoritățile de la Chișinău și București. România, principal partener comercial și poartă de acces către Uniunea Europeană, oferă expertiza Bursei de Valori București (BVB) pentru implementarea unui model modern de piață de capital. Noua bursă va sprijini atragerea companiilor internaționale, dezvoltarea infrastructurii financiare și diversificarea surselor de finanțare pentru mediul de afaceri local.

Mesajul comun al scenei MBW: Moldova is Open for Business! Moldova este o piață care crește prin tehnologie, calitate și parteneriate – cu accent real atât pe investiții, cât și pe exporturi.

Agenția de Investiții este instituția publică, fondată de Guvernul Republicii Moldova, aflată în subordinea cabinetului Primului Ministru, creată și mandatată să atragă investiții strategice în Republica Moldova, să acorde suport post-investițional investitorilor, să contribuie la creșterea exporturilor, să promoveze imaginea de țară și să dezvolte dimensiunea de diplomație economică.