Moldova, groapa de gunoi! 73% din șrotul de soia importat este modificat genetic

Republica Moldova se confruntă cu o discrepanță majoră între potențialul agricol și realitatea economică în sectorul soiei, potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija. Deși cererea internă pentru șrot de soia este ridicată, în special din partea sectorului zootehnic, producția autohtonă acoperă doar 30–40% din necesarul național. Restul este completat prin importuri masive, în special din Ucraina, ceea ce vulnerabilizează economia agricolă și limitează dezvoltarea lanțului valoric intern.

În prezent, soia ocupă doar 6% din suprafața totală destinată culturilor oleaginoase, respectiv circa 30.000 ha anual, față de peste 35-40% dedicate florii-soarelui în unele regiuni. Producția anuală medie este de 40–50.000 tone, insuficientă pentru a acoperi cererea de circa 120–125.000 tone. Rezultatul? Dependență accentuată de importuri – nu doar de boabe, ci și de șrot procesat.

Sectorul zootehnic, în special porcinele, bovinele și păsările de curte, consumă anual peste 98.000 tone de șrot de soia. Fără resurse suficiente, fermierii sunt nevoiți să apeleze la surse proteice inferioare sau la șrot modificat genetic provenit din import.

Soia este o plantă exigentă, sensibilă la secetă și cu cerințe stricte privind tehnologia de cultivare. De aceea, 98% din suprafețele se regăsesc în nordul țării, unde solurile cernoziomice și irigarea oferă condiții mai bune. În 2020, din cauza secetei, s-a obținut un minim istoric de 1,1 t/ha.

Comparativ cu țările UE, Republica Moldova nu oferă niciun sprijin direct pentru această cultură. România, de exemplu, plătește 210 €/ha pentru fiecare hectar cultivat cu soia. În lipsa unor mecanisme de sprijin, soia este percepută drept o cultură riscantă.

Lipsa procesării a fost una dintre cauzele reticenței agricultorilor. Totuși, intrarea unor jucători industriali precum OLSEG-VT (Strășeni) sau BIO COMPONJ RAPS a marcat o schimbare. În 2024, peste 99% din producția de soia a fost procesată intern, cu exporturi minime de doar 845 tone, față de 8.200 tone în 2023.

În 2024, Moldova a importat peste 30.378 tone de boabe de soia – de 36 ori mai mult decât a exportat. Importurile provin în proporție de 99% din Ucraina. Deși sunt mai ieftine, cele mai multe sunt modificate genetic: în 2024, 73% din șrotul importat era OMG, iar în prima jumătate din 2025, ponderea a fost de 65%.

În același timp, șrotul moldovenesc NON-OMG este căutat pe piața europeană. În 2024, Moldova a exportat 6.963 tone, majoritatea către Austria, Elveția și România. Prețul mediu de export a fost de 15,32 lei/kg, aproape dublu față de cel de import – 8,5 lei/kg. În semestrul I din 2025, diferența a fost și mai mare: 6,5 lei/kg la import versus 16,5 lei/kg la export.

Actorii cheie din comerțul cu șrot și boabe de soia:

OLSEG-VT este liderul pieței, cu cele mai mari volume importate și procesate (18.814 tone în 2024), dar și cu exporturi record la uleiul de soia.
BIO COMPONJ RAPS a dominat exporturile de șrot (3.336 tone în 2024).
VI OIL AGRO din Lipcani a intrat agresiv pe piață în 2024 și este liderul exporturilor în 2025.
La importul de șrot, în 2024 și 2025 au dominat companiile: VADCOM-PRIM, GOLDEN PIGLET, ALIONEXAGRO, FLORENI, CEREALCOM EXPORT și MARCULEȘTI-COMBI, cu o pondere de peste 80%.

Deși consumul intern este aproape inexistent, Moldova exportă tot mai mult ulei de soia. În 2024, s-a atins un record de 9.028 tone, iar în primul semestru din 2025 – 2.549 tone. OLSEG-VT a realizat 81% din aceste volume, cu piețe de desfacere în România, Bulgaria, Elveția și Grecia.

Prețurile au fost volatile: de la un vârf de 26,7 lei/kg în 2022, la un minim de 12,9 lei/kg în 2024, cu o redresare la 19,7 lei/kg în 2025.

Economistul Iurie Rija subliniază că Moldova are resursele – soluri fertile, fermieri experimentați și cerere externă – pentru a deveni un actor important în producția și procesarea de soia NON-OMG. Ce lipsește? Sprijin financiar real, infrastructură de irigare modernă și politici comerciale coerente care să încurajeze producția locală și să reducă dependența de importuri dubioase calitativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile britanice au aplicat o amendă de 300.000 de lire sterline (aproximativ 345.000 de euro) companiei Markom Management Limited, o entitate asociată cu familia oligarhilor ruși Arkadi și Boris Rotenberg – prieteni apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit Financial Times, sancțiunea a fost anunțată de Office of Financial Sanctions Implementation (OFSI), o structură aflată în subordinea Trezoreriei britanice.

Firma a fost sancționată pentru efectuarea unei plăți de 416.590 de lire sterline către o persoană aflată pe lista neagră a sancțiunilor impuse de Regatul Unit, în contextul anexării Crimeei și al invaziei ruse în Ucraina. OFSI precizează că responsabilii Markom Management au ordonat transferul de bani știind cu exactitate că destinatarul era vizat de măsurile restrictive.

Conform unui raport publicat în 2020 de Subcomitetul Senatului SUA privind arta și sancțiunile, compania face parte din Markom Group, un conglomerat controlat de avocatul Mark Omelnitsky. Grupul ar fi fost folosit de familia Rotenberg pentru a gestiona structuri opace implicate în tranzacții cu opere de artă de mare valoare, menite să ocolească regimul internațional de sancțiuni.

Arkadi și Boris Rotenberg, considerați apropiați personali ai lui Putin, se află pe listele de sancțiuni ale Regatului Unit, Uniunii Europene și Statelor Unite. Marea Britanie a înghețat activele celor doi oligarhi și ale membrilor familiei lor, în conformitate cu legislația aplicabilă împotriva celor care sprijină sau beneficiază de pe urma regimului Kremlinului.

Acest nou caz scoate în evidență metodele sofisticate prin care rețelele oligarhice rusești încearcă să ocolească sancțiunile internaționale, folosind companii-fantomă, structuri intermediare și tranzacții prin piețe mai puțin reglementate, cum este sectorul operelor de artă. Autoritățile britanice susțin că vor continua să investigheze și să penalizeze orice încălcare a măsurilor impuse în contextul războiului din Ucraina.