Moldova IGF: Echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”. „MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#IT #conferinta #cetateni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria alimentară, pilon esențial al economiei Moldovei, traversează o criză profundă, conform unei analize prezentate de Iurie Rija de la Agrocereale, bazată pe datele Biroului Național de Statistică (BNS). În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, iar sectorul alimentar a înregistrat un recul de 34,2% – cel mai mare din ultimii 15 ani, conatată Iuriee Rija de la Agrocereale.

Indicele industriei alimentare a ajuns la 136,7 puncte procentuale, cel mai scăzut nivel din 2010. Comparativ, în noiembrie 2023, indicatorul era de 179 p.p., iar în 2022, de 215 p.p. Scăderea reflectă probleme structurale în sector, în special în industria uleiurilor vegetale, unde exporturile au scăzut dramatic. În primele trei trimestre din 2024, valoarea exporturilor alimentare a fost de 159,7 milioane USD, cu 43% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2023.

„Industria de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui a fost grav afectată, pe fondul prețurilor scăzute la ulei, accesului limitat la materie primă și restricțiilor impuse de mecanismul de licențiere a importurilor. Fabricile mari de ulei și numeroase oloinițe din mediul rural și-au redus sau sistat activitatea, afectând mii de locuri de muncă”, susține Rija.

Regresul industriei de prelucrare a uleiurilor a redus ponderea exporturilor acestui sector la doar 0,2% din totalul exporturilor Moldovei în al treilea trimestru din 2024, comparativ cu 6% în 2023. Criza afectează nu doar producătorii și angajații, ci și consumatorii. Uleiul de floarea-soarelui produs local devine o raritate, iar în mediul rural, uleiul nerafinat tradițional dispare de pe rafturi.

„Deși industria alimentară se confruntă cu dificultăți majore, autoritățile nu au inclus procesatorii de uleiuri vegetale în programele de sprijin, precum compensarea facturilor la energie sau ajutoarele de stat pentru industriile prelucrătoare. Această omisiune pune în pericol viitorul gospodăriilor agricole și al industriei alimentare în ansamblu”, a mai punctat Rija.

Iurie Rija avertizează că este imperativ ca autoritățile să reevalueze urgent politicile economice și să adopte măsuri care să permită relansarea industriei. Accesul la materie primă, sprijinul financiar pentru producători și eliminarea barierelor de import sunt esențiale pentru stabilizarea sectorului. În absența unor intervenții rapide, efectele negative se vor adânci, afectând economia națională, exporturile și securitatea alimentară a Moldovei.