Moldova îmbătrânită! Pensionarii cresc mai repede ca numărul angajaților

În Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. Datele statistice relevă că în 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

Or, pensia pentru cea mai mare parte a pensionarilor nu acoperă minimul de există. Ieri, pensia de 2000 de lei a fost votată de deputați în prima lectură. Pensionarii a căror pensie este sub 2000 de lei vor primi diferența până la pensia minimă, sub forma unui supliment de solidaritate.

Proiectul de lege propune ca la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore sau curator până la angajarea în funcția de asistent personal, să fie luat în considerare salariul mediu lunar pe țară și nu salariul minim pe țară, care este luat în calcul actualmente.

Se estimează că din octombrie, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar. În prezent, pensia minimă este de 1188.05 de lei. Costul creșterii de pensii este de 521 milioane lei în 2021. În anul 2022, costul estimat al acestei majorări va fi de 2,1 miliarde lei.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță în emisiunea sa de analiză economică susține că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale.

Datele statistice relevă că în Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. În 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

#forta de munca #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.