Moldova îmbătrânită! Pensionarii cresc mai repede ca numărul angajaților

În Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. Datele statistice relevă că în 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

Or, pensia pentru cea mai mare parte a pensionarilor nu acoperă minimul de există. Ieri, pensia de 2000 de lei a fost votată de deputați în prima lectură. Pensionarii a căror pensie este sub 2000 de lei vor primi diferența până la pensia minimă, sub forma unui supliment de solidaritate.

Proiectul de lege propune ca la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore sau curator până la angajarea în funcția de asistent personal, să fie luat în considerare salariul mediu lunar pe țară și nu salariul minim pe țară, care este luat în calcul actualmente.

Se estimează că din octombrie, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar. În prezent, pensia minimă este de 1188.05 de lei. Costul creșterii de pensii este de 521 milioane lei în 2021. În anul 2022, costul estimat al acestei majorări va fi de 2,1 miliarde lei.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță în emisiunea sa de analiză economică susține că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale.

Datele statistice relevă că în Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. În 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

#forta de munca #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a votat un buget pe 2026 care prevede 192,8 miliarde de euro în plăţi şi 190,1 miliarde de euro în angajamente şi în care a reuşit să obţină mai multe fonduri pentru cercetare, infrastructura transfrontalieră, managementul frontierelor, acţiune climatică şi politica externă.

În urma unui acord cu statele membre la care s-a ajuns pe 15 noiembrie, PE a obţinut o sumă suplimentară de 372,7 milioane pentru priorităţile sale, pe lângă ceea ce Comisia Europeană a propus iniţial în proiectul său de buget, scrie Agerpres.

Pentru a stimula competitivitatea şi a ameliora infrastructura transfrontalieră, eurodeputaţii au sporit finanţarea pentru programul Horizon Europe cu 20 de milioane de euro, iar pentru reţele de transport şi energetice aceasta a crescut cu 23,5 milioane de euro.

PE a obţinut, de asemenea, o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE şi RescEU pentru a ameliora coordonarea şi răspunsul în caz de dezastru. În condiţiile în care joacă un rol-cheie în pregătirea apărării UE, mobilitatea militară va beneficia şi ea de o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari. Eurodeputaţii s-au asigurat de asemenea că managementul frontierelor va fi consolidat prin alocarea a încă 10 milioane de euro.

Programul de mediu al UE şi pentru acţiune climatică, LIFE, va primi o finanţare suplimentară de 10 milioane de dolari, în timp ce programele EU4Health şi Erasmus+ vor beneficia fiecare de 3 milioane de euro în plus.

Parlamentul a obţinut de asemenea 35 de milioane de euro în plus pentru Vecinătatea sudică a UE şi 25 de milioane de dolari pentru Vecinătatea estică. De asemenea, a asigurat o creştere de 35 de milioane de dolari pentru ajutorul umanitar, drept răspuns la instabilitatea geopolitică în creştere, accelerarea crizelor umanitare globale şi urgenţelor provocate de climă.

Pentru a crea noi oportunităţi, în special pentru tinerii fermieri, finanţarea pentru măsuri care promovează produsele agricole europene în baza Fondului de garantare pentru agricultura europeană a fost sporită cu 105 milioane de euro.

UE se confruntă cu o creştere cu 4,3 miliarde de euro a costurilor împrumuturilor pentru programul NextGenerationEU în 2026, ceea ce reprezintă dublul planului iniţial al CE. Aşa cum s-a convenit anterior, costurile suplimentare sunt gestionate printr-un aşa numit “mecanism de cascadă”, care este menit să gestioneze cheltuielile în creştere pentru returnarea banilor utilizaţi pentru NextGenerationEU, protejând în acelaşi timp programele esenţiale.

Bugetul UE pe 2026 a fost votat cu 419 voturi pentru, 185 împotrivă şi 53 de abţineri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#parlamentul european #vecinatatea ue #bugetul ue