Moldova îmbătrânită! Pensionarii cresc mai repede ca numărul angajaților

În Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. Datele statistice relevă că în 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

Or, pensia pentru cea mai mare parte a pensionarilor nu acoperă minimul de există. Ieri, pensia de 2000 de lei a fost votată de deputați în prima lectură. Pensionarii a căror pensie este sub 2000 de lei vor primi diferența până la pensia minimă, sub forma unui supliment de solidaritate.

Proiectul de lege propune ca la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore sau curator până la angajarea în funcția de asistent personal, să fie luat în considerare salariul mediu lunar pe țară și nu salariul minim pe țară, care este luat în calcul actualmente.

Se estimează că din octombrie, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar. În prezent, pensia minimă este de 1188.05 de lei. Costul creșterii de pensii este de 521 milioane lei în 2021. În anul 2022, costul estimat al acestei majorări va fi de 2,1 miliarde lei.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță în emisiunea sa de analiză economică susține că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale.

Datele statistice relevă că în Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. În 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

#forta de munca #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intenționează să crească vârsta de pensionare, ca soluție în fața îmbătrânirii populației.

În raportul său bianual privind sistemele de pensii, OCDE semnalează că, în medie, vârsta normală de pensionare va crește, de la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbații care s-au pensionat în 2024, la 65,9 ani și, respectiv, 66,4 ani pentru cei care anul trecut și-au încheiat studiile și au început să muncească, relatează joi agenția EFE, citat de agerpres.ro.

Totuși, vor exista variații semnificative între țările membre, trei dintre acestea menținând vârsta de pensionare la 62 de ani, respectiv Luxemburg, Slovenia și Columbia, în cazul celei din urmă vârsta de pensionare pentru femei fiind chiar și mai scăzută, 57 de ani.

La cealaltă extremă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia au inițiat reforme care vor crește vârsta de pensionare la 70 de ani sau chiar mai mult. Astfel, în Danemarca vârsta de pensionare va crește de la 67 de ani, cât este în prezent, la 74 de ani, iar în Estonia de la 65 la 71 de ani.

În spatele acestei tendințe se află îmbătrânirea demografică, ce va afecta toate țările membre ale organizației, într-o măsură mai mare sau mai mică, punând o presiune sporită asupra finanțării sistemelor publice de pensii.

La nivel global, pentru fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă în prezent între 20 și 64 de ani (grupa de vârstă activă), există 33 care au peste 65 de ani, dar acest raport se va deteriora și mai mult, numărul celor cu vârste de peste 65 de ani la fiecare 100 de persone din grupa de vârstă 20-64 de ani urmând să crească la 52 până în anul 2050.

Pe baza analizei situației din prezent a sistemelor de pensii, a reformelor preconizate și ținând cont de tendințele demografice, autorii raportului estimează că cheltuielile medii cu pensiile publice în OCDE (în cele 32 de țări pentru care sunt disponibile date) vor crește, de la 8,8% din produsul intern brut (PIB) în prezent, la 10% în 2050.

Precizăm că, anterior, Alexandru Munteanu, prezentând programul de activitate a Guvernului în Parlament, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene.