Moldova, în pericol să dispară! Populația bărbaților se topește

Statisticile demografice din Republica Moldova arată o situație alarmantă în ceea ce privește raportul dintre bărbați și femei, cu numărul de bărbați atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cel puțin 50 de ani. Din cei 2,5 milioane de locuitori ai țării, 1.187 milioane sunt bărbați (47,3%), iar 1.325 milioane sunt femei (52,7%), indicând o discrepanță semnificativă.

Analiza economistului Veaceslav Ioniță dezvăluie că la o mie de femei revin doar 896 de bărbați, cel mai mic indicator din ultimul jumătate de secol. În ultimii 7 ani, numărul de femei a crescut cu 137,6 mii de persoane mai mult decât cel al bărbaților, accentuând această tendință de dezechilibru.

„Situația este diversă și la nivel de localități. Astfel din cele 898 de municipii, orașe, sate și comune din Moldova în 735 de localități numărul de femei este mai mare decât cel al bărbaților, iar în 160 de localități numărul de bărbați este mai mare decât cel al femeilor. Avem și 3 localități unde numărul de bărbați este egal cu cel al femeilor. Vorbim despre s. Mincenii de Jos (Rezina) cu câte 238 de bărbați și femei, s. Bucuria (Cahul) cu câte 265 persoane și s. Sărătenii Vechi (Telenești) cu câte 849 persoane”, a punctat Ioniță.

De asemenea, se observă că, deși anual se nasc mai mulți băieți decât fete, situația se inversează ulterior. În ultimii 3 ani, la fiecare 1.000 de fetițe născute au fost 1.066 de băieți, indicând o schimbare notabilă în dinamica demografică.

Cauzele acestei scăderi accentuate în ultimii 7 ani includ speranța de viață mai redusă la bărbați în comparație cu femeile, precum și o migrație mai puternică a bărbaților în comparație cu femeile. Fenomenul este amplificat de faptul că, după vârsta de 24 de ani, ponderea bărbaților scade continuu, accelerându-se după 55 de ani.

„Speranța de viață mai redusă la bărbați decât la femei. La acest factor de bază se mai adaugă în prezent și migrația mai puternică a bărbaților decât a femeilor. În 2016 ponderea bărbaților plecați peste hotare a fost de 20,5% similar cu cel al femeilor plecate, care tot în proporție de 20,5% erau peste hotare. În acest an estimăm că bărbații sunt plecați în proporție de 29% în timp ce ponderea doamnelor plecate peste hotare este de 26,6%. Astfel în 7 ani de zile migrația bărbaților a fost cu 5,3% mai mare decât a femeilor, fapt ce a accentuat și mai mult lipsa bărbaților din țară”, a punctat Ioniță.

Analiza la nivel de localități arată că în 735 de localități numărul de femei este mai mare decât cel al bărbaților, în timp ce în 160 de localități situația este inversă. Există și 3 localități în care numărul de bărbați este egal cu cel al femeilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.