Moldova, în umbra morții! Va rămâne pustiită și cu un sfert din populație îmbătrânită

Dacă rata natalității în Republica Moldova se înscrie în tiparul predominant al Europei de Est, atunci rata mortalității este neobișnuit de înaltă. Din această cauză, în ultimii 20 de ani sporul natural al populației din Republica Moldova a fost puternic negativ, în special în mediul rural. În combinație cu emigrarea, aceasta a dus la scăderea rapidă a numărului populației, potrivit Strategiei naționale de dezvoltare 2030.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării fără raioanele de Est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004 populația era de 3,383 milioane locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Ceva mai puțin au avut de suferit orașul Chișinău și orașele și satele din imediata apropiere de capitală. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent, circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 oameni) și relativ izolate, în care, o bună parte din gospodării sunt abandonate. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Piramida vârstelor s-a subțiat puternic, anunțând o creștere a ratei de dependență demografică a vârstnicilor de la 13% în 2015 la circa 25% către anul 2030. În mediul urban, după cum arată și perspectiva îmbătrânirii populației este mai accentuată.

În ceea ce privește economia, în scenariul de bază, până în anul 2030 economia va continua să crească cu ritmuri mai degrabă modeste, în jur de circa 3,5% anual. Rolul industriei va crește, dar posibil mai mult datorită ramurilor noi din sectorul construcțiilor de mașini, în timp ce industria alimentară și a băuturilor – strâns conectate prin legături interramurale la sectorul agricol și la mediul rural – va avansa mai lent, iar agricultura va suferi din cauza lipsei cronice de investiții și de capital uman și din cauza schimbărilor climatice. Persistența acestui model de creștere va stimula migrația sat-oraș și emigrarea externă și va pune presiuni pe infrastructura urbană, pe mediul ambiant periurban și pe bugetul public.

Autoritățile își propun să reduce populația nivelul sărăciei de la 26% la 10%. Volumul exporturilor de bunuri și servicii urmează să crească în medie cu câte 10% anual față de o rată medie de creștere de sub 6% în ultimii cinci ani.

Documentul mai spune că 95% la sută din gospodării urmează a fi racordate la apeduct, iar 90% la sistemele de canalizare.

Guvernul are planuri mari și cu reabilitarea drumurilor. Dacă acum ponderea drumurilor în starea rea și foarte rea se ridică la 47%, la sfârșitul deceniului aceasta nu trebuie să fie mai mare de 10%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură modificări la legea privind Portul Internațional Liber Giurgiulești, care schimbă regimul juridic al terenurilor și condițiile economice de funcționare ale portului.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, urmărește stabilirea unui cadru normativ mai transparent și alinierea regulilor de funcționare la legislația actuală.

Deputatul Radu Marian a declarat că proiectul corectează prevederile adoptate în anul 2005 și introduce reguli mai clare pentru investitorul general și rezidenții portului.

Una dintre cele mai importante modificări prevede reducerea duratei contractului de arendă a terenului de la 99 de ani la 49 de ani, până în 2075. Totodată, arenda anuală nu va mai fi de 1000 de dolari, ci va fi calculată la prețul de piață, dar nu mai puțin de aproximativ 500 de mii de lei anual.

Proiectul stabilește că terenurile din port vor avea statut de bunuri ale domeniului public al statului, iar facilitățile fiscale acordate rezidenților vor fi eliminate. În același timp, pe teritoriul portului se vor aplica regulile privind concurența și ajutorul de stat, în conformitate cu legislația europeană.

Documentul mai prevede că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni în proprietatea statului, iar scutirile de plăți portuare vor fi eliminate.

Potrivit autorilor proiectului, aceste modificări vor crea condiții mai bune pentru dezvoltarea portului, atragerea investițiilor și extinderea capacităților logistice. De asemenea, Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a precizat în plen că modificările avantajează statul în relația cu investitorul general și rezidenții portului. El a menționat că, din 2005 până în prezent, redevența a fost stabilită la cel mult 1000 de dolari pe an, acesta fiind singurul venit obținut de stat din contractul de arendă.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 74 de companii rezidente în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de operatorul portului, compania Danube Logistics.

La 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.