Moldova, în umbra morții! Va rămâne pustiită și cu un sfert din populație îmbătrânită

Dacă rata natalității în Republica Moldova se înscrie în tiparul predominant al Europei de Est, atunci rata mortalității este neobișnuit de înaltă. Din această cauză, în ultimii 20 de ani sporul natural al populației din Republica Moldova a fost puternic negativ, în special în mediul rural. În combinație cu emigrarea, aceasta a dus la scăderea rapidă a numărului populației, potrivit Strategiei naționale de dezvoltare 2030.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării fără raioanele de Est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004 populația era de 3,383 milioane locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Ceva mai puțin au avut de suferit orașul Chișinău și orașele și satele din imediata apropiere de capitală. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent, circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 oameni) și relativ izolate, în care, o bună parte din gospodării sunt abandonate. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Piramida vârstelor s-a subțiat puternic, anunțând o creștere a ratei de dependență demografică a vârstnicilor de la 13% în 2015 la circa 25% către anul 2030. În mediul urban, după cum arată și perspectiva îmbătrânirii populației este mai accentuată.

În ceea ce privește economia, în scenariul de bază, până în anul 2030 economia va continua să crească cu ritmuri mai degrabă modeste, în jur de circa 3,5% anual. Rolul industriei va crește, dar posibil mai mult datorită ramurilor noi din sectorul construcțiilor de mașini, în timp ce industria alimentară și a băuturilor – strâns conectate prin legături interramurale la sectorul agricol și la mediul rural – va avansa mai lent, iar agricultura va suferi din cauza lipsei cronice de investiții și de capital uman și din cauza schimbărilor climatice. Persistența acestui model de creștere va stimula migrația sat-oraș și emigrarea externă și va pune presiuni pe infrastructura urbană, pe mediul ambiant periurban și pe bugetul public.

Autoritățile își propun să reduce populația nivelul sărăciei de la 26% la 10%. Volumul exporturilor de bunuri și servicii urmează să crească în medie cu câte 10% anual față de o rată medie de creștere de sub 6% în ultimii cinci ani.

Documentul mai spune că 95% la sută din gospodării urmează a fi racordate la apeduct, iar 90% la sistemele de canalizare.

Guvernul are planuri mari și cu reabilitarea drumurilor. Dacă acum ponderea drumurilor în starea rea și foarte rea se ridică la 47%, la sfârșitul deceniului aceasta nu trebuie să fie mai mare de 10%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.