Moldova, în umbra morții! Va rămâne pustiită și cu un sfert din populație îmbătrânită

Dacă rata natalității în Republica Moldova se înscrie în tiparul predominant al Europei de Est, atunci rata mortalității este neobișnuit de înaltă. Din această cauză, în ultimii 20 de ani sporul natural al populației din Republica Moldova a fost puternic negativ, în special în mediul rural. În combinație cu emigrarea, aceasta a dus la scăderea rapidă a numărului populației, potrivit Strategiei naționale de dezvoltare 2030.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării fără raioanele de Est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004 populația era de 3,383 milioane locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Ceva mai puțin au avut de suferit orașul Chișinău și orașele și satele din imediata apropiere de capitală. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent, circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 oameni) și relativ izolate, în care, o bună parte din gospodării sunt abandonate. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Piramida vârstelor s-a subțiat puternic, anunțând o creștere a ratei de dependență demografică a vârstnicilor de la 13% în 2015 la circa 25% către anul 2030. În mediul urban, după cum arată și perspectiva îmbătrânirii populației este mai accentuată.

În ceea ce privește economia, în scenariul de bază, până în anul 2030 economia va continua să crească cu ritmuri mai degrabă modeste, în jur de circa 3,5% anual. Rolul industriei va crește, dar posibil mai mult datorită ramurilor noi din sectorul construcțiilor de mașini, în timp ce industria alimentară și a băuturilor – strâns conectate prin legături interramurale la sectorul agricol și la mediul rural – va avansa mai lent, iar agricultura va suferi din cauza lipsei cronice de investiții și de capital uman și din cauza schimbărilor climatice. Persistența acestui model de creștere va stimula migrația sat-oraș și emigrarea externă și va pune presiuni pe infrastructura urbană, pe mediul ambiant periurban și pe bugetul public.

Autoritățile își propun să reduce populația nivelul sărăciei de la 26% la 10%. Volumul exporturilor de bunuri și servicii urmează să crească în medie cu câte 10% anual față de o rată medie de creștere de sub 6% în ultimii cinci ani.

Documentul mai spune că 95% la sută din gospodării urmează a fi racordate la apeduct, iar 90% la sistemele de canalizare.

Guvernul are planuri mari și cu reabilitarea drumurilor. Dacă acum ponderea drumurilor în starea rea și foarte rea se ridică la 47%, la sfârșitul deceniului aceasta nu trebuie să fie mai mare de 10%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.