Moldova, la marginea prăpastiei! Cifre alarmante. Încasările la Vamă s-au prăbușit cu peste 20%

În primele zece luni ale anului 2023, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o subîndeplinire semnificativă a planului de venituri propus, înregistrând doar 77,9% din suma aprobată pentru această perioadă din suma stabilită pentrul anul 2023. Conform comunicatului emis de serviciul de presă al Serviciului Vamal, veniturile totale administrate au atins 28,5 miliarde de lei, reprezentând doar trei sferturi din obiectivul stabilit.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au înregistrat o creștere de aproximativ 1 miliard de lei, echivalentul a 3,6%. Totuși, fluctuațiile în venituri s-au evidențiat pe parcursul anului în curs, cu cinci luni înregistrând creșteri, cuprinse între 0,6% și 41,5%, și cinci luni înregistrând evoluții negative, cu scăderi între 2,4% și 12%.

În ceea ce privește compoziția veniturilor vamale, TVA-ul a constituit peste 67% din totalul veniturilor, urmat de accize (aproximativ 25%), taxe vamale (5,7%) și taxa de regim vamal (2,2%).

Detaliind mai mult, se observă că TVA-ul colectat de la agenții economici pentru mărfurile importate a generat 19,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2022. În schimb, accizele la mărfurile importate au totalizat 7,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 23,7%.

Din veniturile obținute din accizele la import, 42% au provenit din produse petroliere, 31,8% din produse din tutun, 19,7% din vehicule, iar restul din alte mărfuri specifice.

De asemenea, taxele vamale au adus la buget 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, iar taxa pentru procedurile vamale a contribuit cu 625 milioane de lei (+1,3%).

Cu toate acestea, statisticile pentru primele opt luni ale anului 2023 indică o scădere cu 3,1% a importurilor în Republica Moldova comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.