Moldova, la marginea prăpastiei! Cifre alarmante. Încasările la Vamă s-au prăbușit cu peste 20%

În primele zece luni ale anului 2023, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o subîndeplinire semnificativă a planului de venituri propus, înregistrând doar 77,9% din suma aprobată pentru această perioadă din suma stabilită pentrul anul 2023. Conform comunicatului emis de serviciul de presă al Serviciului Vamal, veniturile totale administrate au atins 28,5 miliarde de lei, reprezentând doar trei sferturi din obiectivul stabilit.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au înregistrat o creștere de aproximativ 1 miliard de lei, echivalentul a 3,6%. Totuși, fluctuațiile în venituri s-au evidențiat pe parcursul anului în curs, cu cinci luni înregistrând creșteri, cuprinse între 0,6% și 41,5%, și cinci luni înregistrând evoluții negative, cu scăderi între 2,4% și 12%.

În ceea ce privește compoziția veniturilor vamale, TVA-ul a constituit peste 67% din totalul veniturilor, urmat de accize (aproximativ 25%), taxe vamale (5,7%) și taxa de regim vamal (2,2%).

Detaliind mai mult, se observă că TVA-ul colectat de la agenții economici pentru mărfurile importate a generat 19,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2022. În schimb, accizele la mărfurile importate au totalizat 7,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 23,7%.

Din veniturile obținute din accizele la import, 42% au provenit din produse petroliere, 31,8% din produse din tutun, 19,7% din vehicule, iar restul din alte mărfuri specifice.

De asemenea, taxele vamale au adus la buget 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, iar taxa pentru procedurile vamale a contribuit cu 625 milioane de lei (+1,3%).

Cu toate acestea, statisticile pentru primele opt luni ale anului 2023 indică o scădere cu 3,1% a importurilor în Republica Moldova comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.