Moldova, la marginea prăpastiei! Cifre alarmante. Încasările la Vamă s-au prăbușit cu peste 20%

În primele zece luni ale anului 2023, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o subîndeplinire semnificativă a planului de venituri propus, înregistrând doar 77,9% din suma aprobată pentru această perioadă din suma stabilită pentrul anul 2023. Conform comunicatului emis de serviciul de presă al Serviciului Vamal, veniturile totale administrate au atins 28,5 miliarde de lei, reprezentând doar trei sferturi din obiectivul stabilit.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au înregistrat o creștere de aproximativ 1 miliard de lei, echivalentul a 3,6%. Totuși, fluctuațiile în venituri s-au evidențiat pe parcursul anului în curs, cu cinci luni înregistrând creșteri, cuprinse între 0,6% și 41,5%, și cinci luni înregistrând evoluții negative, cu scăderi între 2,4% și 12%.

În ceea ce privește compoziția veniturilor vamale, TVA-ul a constituit peste 67% din totalul veniturilor, urmat de accize (aproximativ 25%), taxe vamale (5,7%) și taxa de regim vamal (2,2%).

Detaliind mai mult, se observă că TVA-ul colectat de la agenții economici pentru mărfurile importate a generat 19,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2022. În schimb, accizele la mărfurile importate au totalizat 7,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 23,7%.

Din veniturile obținute din accizele la import, 42% au provenit din produse petroliere, 31,8% din produse din tutun, 19,7% din vehicule, iar restul din alte mărfuri specifice.

De asemenea, taxele vamale au adus la buget 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, iar taxa pentru procedurile vamale a contribuit cu 625 milioane de lei (+1,3%).

Cu toate acestea, statisticile pentru primele opt luni ale anului 2023 indică o scădere cu 3,1% a importurilor în Republica Moldova comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.