Moldova, la marginea prăpastiei! Cifre alarmante. Încasările la Vamă s-au prăbușit cu peste 20%

În primele zece luni ale anului 2023, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o subîndeplinire semnificativă a planului de venituri propus, înregistrând doar 77,9% din suma aprobată pentru această perioadă din suma stabilită pentrul anul 2023. Conform comunicatului emis de serviciul de presă al Serviciului Vamal, veniturile totale administrate au atins 28,5 miliarde de lei, reprezentând doar trei sferturi din obiectivul stabilit.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au înregistrat o creștere de aproximativ 1 miliard de lei, echivalentul a 3,6%. Totuși, fluctuațiile în venituri s-au evidențiat pe parcursul anului în curs, cu cinci luni înregistrând creșteri, cuprinse între 0,6% și 41,5%, și cinci luni înregistrând evoluții negative, cu scăderi între 2,4% și 12%.

În ceea ce privește compoziția veniturilor vamale, TVA-ul a constituit peste 67% din totalul veniturilor, urmat de accize (aproximativ 25%), taxe vamale (5,7%) și taxa de regim vamal (2,2%).

Detaliind mai mult, se observă că TVA-ul colectat de la agenții economici pentru mărfurile importate a generat 19,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2022. În schimb, accizele la mărfurile importate au totalizat 7,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 23,7%.

Din veniturile obținute din accizele la import, 42% au provenit din produse petroliere, 31,8% din produse din tutun, 19,7% din vehicule, iar restul din alte mărfuri specifice.

De asemenea, taxele vamale au adus la buget 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, iar taxa pentru procedurile vamale a contribuit cu 625 milioane de lei (+1,3%).

Cu toate acestea, statisticile pentru primele opt luni ale anului 2023 indică o scădere cu 3,1% a importurilor în Republica Moldova comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.