Moldova, la marginea prăpastiei! Cifre alarmante. Încasările la Vamă s-au prăbușit cu peste 20%

În primele zece luni ale anului 2023, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o subîndeplinire semnificativă a planului de venituri propus, înregistrând doar 77,9% din suma aprobată pentru această perioadă din suma stabilită pentrul anul 2023. Conform comunicatului emis de serviciul de presă al Serviciului Vamal, veniturile totale administrate au atins 28,5 miliarde de lei, reprezentând doar trei sferturi din obiectivul stabilit.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, veniturile au înregistrat o creștere de aproximativ 1 miliard de lei, echivalentul a 3,6%. Totuși, fluctuațiile în venituri s-au evidențiat pe parcursul anului în curs, cu cinci luni înregistrând creșteri, cuprinse între 0,6% și 41,5%, și cinci luni înregistrând evoluții negative, cu scăderi între 2,4% și 12%.

În ceea ce privește compoziția veniturilor vamale, TVA-ul a constituit peste 67% din totalul veniturilor, urmat de accize (aproximativ 25%), taxe vamale (5,7%) și taxa de regim vamal (2,2%).

Detaliind mai mult, se observă că TVA-ul colectat de la agenții economici pentru mărfurile importate a generat 19,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2022. În schimb, accizele la mărfurile importate au totalizat 7,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de 23,7%.

Din veniturile obținute din accizele la import, 42% au provenit din produse petroliere, 31,8% din produse din tutun, 19,7% din vehicule, iar restul din alte mărfuri specifice.

De asemenea, taxele vamale au adus la buget 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, iar taxa pentru procedurile vamale a contribuit cu 625 milioane de lei (+1,3%).

Cu toate acestea, statisticile pentru primele opt luni ale anului 2023 indică o scădere cu 3,1% a importurilor în Republica Moldova comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.