Moldova medicală e bolnavă de reumatism

21 Iun. 2022, 13:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Iun. 2022, 13:57 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova nu există, la nivel național, o viziune clară și o bază de date credibilă cu privire la necesitățile tehnice ale instituțiilor medico-sanitare din țară, nu sunt determinate prioritățile de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor sistemului de sănătate și nu există un plan comprehensiv și integrat pentru dotarea și dezvoltarea acestora, constată un studiu al Friedrich Ebert și IDIS Viitorul care face o evaluare a sistemului medical al Republicii Moldova.

Lacunele și inconsecvența cadrului normativ în vigoare cu privire la administrarea și finanțarea instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) creează loc pentru interpretări duale în distribuirea responsabilităților pentru susținerea financiară a IMSP pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Delegarea responsabilității de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a IMSP doar către APL, fără a lua în considerare capacitatea redusă a acestor autorități de a face față necesităților reale ale instituțiilor medicale, se reflectă asupra procesului de asigurare a dreptului populației la servicii medicale calitative, printr-o discriminare evidentă a cetățenilor în baza locului de reședință.

În cazul în care fondatorul instituțiilor medico-sanitare publice nu are capacitatea de a susține dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, unica posibilitate de a îmbunătăți infrastructura este aplicarea pentru finanțare din fondurile gestionate de CNAM. Datele statistice demonstrează o subfinanțare a acestor fonduri, fapt ce limitează accesul IMSP la posibilitatea de a beneficia de surse pentru dezvoltare.

Instituțiile medico-sanitare din țară sunt contractate de către CNAM în mod similar, chiar dacă diferă nivelul de dotare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale, respectiv, și calitatea serviciilor prestate Finanțarea prestatorilor de servicii medicale se face, de cele mai multe ori, în baza bugetelor istorice, neavând criterii clare de selectare în procesul de contractare din FAOAM, care ar trebui să fie ajustate la necesitățile reale ale populației și calitatea determinată a serviciilor medicale prestate. Lipsa unor criterii motivaționale de contractare a instituțiilor medicale, în baza unor anumiți indicatori de performanță, afectează procesul de dezvoltare a acestor instituții.

„Observăm că pentru multe fonduri este o insuficiență evidentă de resurse. Unul dintre motivele determinate este și faptul că contribuția statului pentru fiecare persoană pe care o asigură este mult mai mică decât prima de AOAM pe care o achită o persoană care se asigură în mod individual, cel puțin de 2,4 ori. Astfel, 2,8 mld lei transferate de la bugetul de stat în FAOAM în anul 2019 pentru 1,69 mln. persoane, constituie în jur de 1660 lei per persoană asigurată de către stat”, constată studiul.

Pe de altă parte, un angajat care are un venit salarial de 100 000 lei anual brut achită prime de AOAM în volum de 9000 lei timp de un an calendaristic. O contribuție a statului pentru o persoană asigurată, echivalentă, cel puțin, cu mărimea primei pe care o achită cei ce se asigură în mod individual (4056 lei), ar spori considerabil bugetul FAOAM.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

07 Dec. 2022, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Dec. 2022, 17:27 // Actual //  Lupu Eduard

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri. 

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău