Moldova medicală e bolnavă de reumatism

21 Iun. 2022, 13:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Iun. 2022, 13:57 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova nu există, la nivel național, o viziune clară și o bază de date credibilă cu privire la necesitățile tehnice ale instituțiilor medico-sanitare din țară, nu sunt determinate prioritățile de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor sistemului de sănătate și nu există un plan comprehensiv și integrat pentru dotarea și dezvoltarea acestora, constată un studiu al Friedrich Ebert și IDIS Viitorul care face o evaluare a sistemului medical al Republicii Moldova.

Lacunele și inconsecvența cadrului normativ în vigoare cu privire la administrarea și finanțarea instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) creează loc pentru interpretări duale în distribuirea responsabilităților pentru susținerea financiară a IMSP pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Delegarea responsabilității de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a IMSP doar către APL, fără a lua în considerare capacitatea redusă a acestor autorități de a face față necesităților reale ale instituțiilor medicale, se reflectă asupra procesului de asigurare a dreptului populației la servicii medicale calitative, printr-o discriminare evidentă a cetățenilor în baza locului de reședință.

În cazul în care fondatorul instituțiilor medico-sanitare publice nu are capacitatea de a susține dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, unica posibilitate de a îmbunătăți infrastructura este aplicarea pentru finanțare din fondurile gestionate de CNAM. Datele statistice demonstrează o subfinanțare a acestor fonduri, fapt ce limitează accesul IMSP la posibilitatea de a beneficia de surse pentru dezvoltare.

Instituțiile medico-sanitare din țară sunt contractate de către CNAM în mod similar, chiar dacă diferă nivelul de dotare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale, respectiv, și calitatea serviciilor prestate Finanțarea prestatorilor de servicii medicale se face, de cele mai multe ori, în baza bugetelor istorice, neavând criterii clare de selectare în procesul de contractare din FAOAM, care ar trebui să fie ajustate la necesitățile reale ale populației și calitatea determinată a serviciilor medicale prestate. Lipsa unor criterii motivaționale de contractare a instituțiilor medicale, în baza unor anumiți indicatori de performanță, afectează procesul de dezvoltare a acestor instituții.

„Observăm că pentru multe fonduri este o insuficiență evidentă de resurse. Unul dintre motivele determinate este și faptul că contribuția statului pentru fiecare persoană pe care o asigură este mult mai mică decât prima de AOAM pe care o achită o persoană care se asigură în mod individual, cel puțin de 2,4 ori. Astfel, 2,8 mld lei transferate de la bugetul de stat în FAOAM în anul 2019 pentru 1,69 mln. persoane, constituie în jur de 1660 lei per persoană asigurată de către stat”, constată studiul.

Pe de altă parte, un angajat care are un venit salarial de 100 000 lei anual brut achită prime de AOAM în volum de 9000 lei timp de un an calendaristic. O contribuție a statului pentru o persoană asigurată, echivalentă, cel puțin, cu mărimea primei pe care o achită cei ce se asigură în mod individual (4056 lei), ar spori considerabil bugetul FAOAM.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

02 Oct. 2023, 04:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Oct. 2023, 04:57 // Actual //  Lupu Eduard

Podul de la Bumbăta, peste râul Prut, construit cu mare entuziasm să reducă aglomerația de la Vama Albița, nu își dovedește eficiența, iar una dintre explicații este că vameșii de la noul punct de frontieră nu au infrastructura necesară pentru a face controale corespunzătoare, scrie romania actualități.

Podul de pontoane de peste Prut de la Bumbăta, punct nou de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova, construit anul acesta pentru a reduce aglomerațiile din Vama Albița, are o singură arteră de intrare în țară și una de ieșire, iar programul de lucru este doar pe timp de zi, de la ora 8:00 până la ora 20:00.

Oficialii județului Vaslui susțin că obiectivul încă nu reușește să preia atâtea vehicule câte ar fi nevoie pentru fluidizarea traficului din Vama Albița, motiv pentru care în cel mai mare punct de trecere a frontierei de pe granița de est a Uniunii Europene traficul rămâne la fel de intens, spun primarii din zonă.

Ioan Ciupilan, de pildă, primarul municipiului Huși, oraș prin care trec aproape toate autocamioanele care intră în România prin Vama Albița, susține că numărul acestor vehicule de mare tonaj a crescut în ultimul timp, iar șoferii acestora spun că preferă să tranziteze tot Vama Albița, întrucât ar trebui să ocolească dacă ar dori să intre în România pe la Bumbăta.

Autoritățile din Vaslui consideră că, de fapt, punctul de trecere a frontierei de la Bumbăta nu are deocamdată infrastructura vamală care să îi permită să preia un număr prea mare de vehicule, însă treptat situația se va îmbunătăți.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău