Moldova, ostatica iernii lui Putin! Deputat român: Iohannis și Ciucă se fac că sunt surzi

Într-o postare pe Facebook, deputatul român Cătălin Drulă explică criza gazelor din Republica Moldova și cum președintele României împreună cu premierul Nicolae Ciucă la Moldova la mâna lui Putin.

„Frații noștri din Republica Moldova au nevoie de ajutor ca să poată trece iarna cu bine. Consumul lor total este o parte infimă din consumul României. Ieri, Gazprom a mai tăiat cu 30% livrările către Chișinău. Și, deși autoritățile moldovene cer ajutorul nostru de câteva luni, tot ce primesc sunt vorbe goale”, susține Drulă.

Potrivit lui, în fiecare an, România consumă în general circa 12 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale. 9 miliarde mc este, de regulă, producția internă de gaze a României.

Prin comparație, Republica Moldova are nevoie de circa 1 miliard mc anual, adică doar aproximativ 8% din ce consumă populația și industria României.

„În octombrie 2021, din cauza unui șantaj istoric practicat de Moscova ca mijloc de presiune, Gazprom a tăiat cu 35% livrările către R. Moldova. Sâmbătă, compania din subordinea lui Putin a mai tăiat alte 30%”, spune Drulă.

Situația aprovizionării cu energie a Republicii Moldova devine una de securitate regională.

În luna octombrie, din lipsă de fonduri și în contextul prețurilor care au explodat, Republica Moldova avea rezerve de gaze pentru 20 de zile. Estimările arată că, dacă lucrurile se mențin la fel ca acum, frații noștri de peste Prut vor avea un șoc uriaș în această iarnă.

Prognozele administrației de la Chișinău spun că peste jumătate din populație va ajunge să plătească mai mult de 50% din venituri pentru cheltuieli cu energia.

„Putin strânge R. Moldova într-o menghină, iar președintele Iohannis și premierul Ciucă lasă Chișinăul să fie ostaticul unui regim fascist. De luni de zile ar fi putut România să găsească o soluție de a ajuta. Cereri de ajutor au primit și Iohannis și Ciucă. Li s-a transmis oficial și neoficial că situația este disperată, dar nu au mișcat un deget”, a punctat deputatul.

Deputatul afirmă că semnalul diplomatic transmis ar fi fost de o valoare uriașă. De asemenea, un ajutor practic în această criză energetică ar fi permis R. Moldova să se rupă energetic de Rusia (acum depinde în proporție de 100% de Gazprom).

Ce ar putea face Iohannis și Ciucă? Un gest simplu, cu costuri infime pentru România, care să arate că, dincolo de vizite și evenimente de fațadă, suntem cu adevărat prietenii Republicii Moldova.

Concret, soluția la îndemâna lui Iohannis și Ciucă este un contract negociat pe 10 ani cu Chișinăul, la o cantitate de 30-50 milioane mc lunar, la un preț mai mic decât cotațiile actuale de criză, dar mai mare decât media din „vremuri normale”.

Chișinăul nu cere Bucureștiului un cadou. Nici pe departe.

Autoritățile sunt hotărâte să dezvolte R. Moldova pe termen lung și cer doar un sprijin, un ajutor de dezvoltare dacă vreți, pentru a menține ferm cursul european al țării și a se rupe de Moscova în plan energetic. Mai mult, moldovenii sunt și un exemplu de urmat în ceea ce privește reducerea consumului de energie.

Un calcul simplu: la cantitatea de 50 milioane mc de gaz lunar, livrările ar însuma 600 milioane mc anual. Din consumul României, cantitatea ar însemna abia 5%.

5% din consumul nostru anual de gaze ar ajuta o țară să aibă un viitor stabil și să se elibereze din ghearele unui dictator scelerat. De partea României, în sfârșit am arăta că suntem lideri regionali în materie de securitate și că asigurăm stabilitatea regiunii în acest context sensibil.

Iohannis și Ciucă știu de această soluție simplă. Dar se fac că sunt surzi.

Ne spun cum companiile de stat românești din sectorul energetic au caracter „strategic”. Dar nu sunt folosite nicidecum pentru un scop strategic comun: al nostru ȘI al R. Moldova.

Mai mult, în luna august, impozitarea tranzacțiilor externe cu energie a fost dublată de acest Guvern iresponsabil. Cumva s-au asigurat că livrările alternative de gaze către Republica Moldova devin și mai neatractive chiar și de pe piața liberă.

„În acest moment, Republica Moldova este ostatica iernii lui Putin. Într-un mod extrem de rușinos, Bucureștiul nu face nimic. Proverbul „prietenul la nevoie se cunoaște” s-a pierdut din memoria penelistă”, a precizat deputatul.

Pentru că pas cu pas Klaus Iohannis a mințit Republica Moldova.

#gaz #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.