Moldova, pe locul 4 în lume la exportul de vișine în iunie — jumătate din cantitate a plecat în Polonia la preț record

Republica Moldova s-a situat în luna iunie 2025 pe locul IV în topul exportatorilor mondiali de vișine, iar aproape 50% din cantitatea exportată a fost vândută în Polonia, la cel mai bun preț înregistrat vreodată pentru vișinele moldovenești, a declarat vineri, 26 septembrie 2025, economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”), în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei expertului, în iunie 2025 exporturile de vișine din Republica Moldova au totalizat 3,1 mil. USD, comparativ cu 2,3 mil. USD în 2023 și 2,3 mil. USD în 2024. „În luna iunie, încasările din producția de vișine au fost aproape dublu față de 2024, inclusiv datorită prețului, care pe extern a crescut aproape de două ori”, a afirmat Ioniță.

Datele arată o concentrare sezonieră pronunțată: 0,6% din exporturi în mai, 50% în iunie, 45,6% în iulie și 3,9% în august. Pe baza evoluției din ultimii ani, Republica Moldova a urcat rapid în clasamentul mondial — de la locul 16 în 2020 (cota de 1,2%) la locul 8 în 2024, ajungând în 2025 în top 5 cu o cotă de piață de 3,5%.

Schimbarea piețelor este una structurală: dacă în 2020 98,2% din vișine mergeau către state CSI și doar 1,8% către UE, în 2025 cota către CSI a scăzut la 18%, iar cea către UE a urcat la 72,5%. „După începutul războiului din 2022 agricultorii şi-au diversificat pieţele — în 2023 exportam în 9 ţări, în 2024 în 10, iar în iunie 2025 vişinele noastre au ajuns în 13 state”, a spus Ioniță.

Structura geografică a exporturilor s-a modificat semnificativ: în perioada 2022–2024 ponderea Rusiei era dominantă (~63%), România 15,5% şi Polonia doar 2,8%. În 2025, Polonia a devenit motorul exporturilor — 33,6% din volumul destinat externului a mers în Polonia, urmată de România (31,4%), Rusia (16,2%), Serbia (9,3%) și Slovacia (2,6%). În iunie, Polonia a importat 45,8% din vișinele moldovenești la un preț mediu de 2 USD/kg; alte surse pentru piaţa poloneză au fost Ungaria (25%), Serbia (13,3%), Uzbekistan (9,5%) și Turcia (3,3%).

Ioniță subliniază că prețul a fost factorul decisiv al „miracolului” din 2025: prețul mediu de export al vișinelor a urcat la 1,59 USD/kg în iunie 2025 — aproape dublu față de media ultimilor trei ani și mult peste nivelurile din 2015–2016. Ca efect, veniturile estimate ale producătorilor s-au majorat puternic: dacă în 2015 încasările totale (export + vânzări locale) erau ~55 mil. lei, în 2020 — 106,1 mil. lei, iar în 2025 se estimează 224,2 mil. lei (față de 122,6 mil. lei în 2024).

Recolta şi structura fermelor arată de asemenea schimbări: suprafețele cu livezi de vișine în rod au crescut de la ~3 mii ha în 2005 la 4,5 mii ha în 2024. Dintr-o recoltă estimativă de 9,8 mii tone în 2025, aproximativ 4 mii tone ar fi mers la export, ceea ce ar însemna o cotă record de exporturi de circa 40% (media anilor anteriori fiind ~25%).

Analistul concluzionează că schimbarea regulilor de joc pe piaţa exporturilor — în special cererea și prețurile oferite de Polonia — au transformat radical opțiunile comerciale ale producătorilor moldoveni în 2025, generând venituri și ponderi de export nemaiîntâlnite în istoria recentă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vișine #polonia #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OPEC+ a reuşit să livreze aproximativ trei sferturi din creşterea de producţie pe care şi-a propus-o după începerea majorărilor în aprilie, iar până la finalul anului gradul de realizare ar putea coborî chiar şi spre jumătate, pe măsură ce producătorii se lovesc de limite de capacitate, au declarat surse şi analişti, iar datele arată aceeaşi tendinţă.

Consorţiul — care asigură aproape 50% din producţia mondială de petrol şi reuneşte OPEC şi aliaţi precum Rusia — pompează în prezent cu aproape 500.000 barili pe zi sub ţintele anunţate. Acest deficit, echivalent cu circa 0,5% din cererea globală, a contrazis aşteptările privind un excedent de ofertă şi a susţinut preţurile petrolului.

La vârf, reducerile totale ale OPEC+ (voluntare şi la nivelul întregului grup) au însumat 5,85 milioane bpd, structurate în trei „straturi” de tăieri. Opt membri care introducuseră tăieri voluntare în aprilie 2023 au început să le anuleze în aprilie 2025; ei plănuiesc să dezactiveze integral prima rundă de 2,2 milioane bpd până la sfârşitul lui septembrie şi să înceapă eliminarea celui de-al doilea strat de 1,65 milioane bpd în octombrie. În plus, Emiratele Arabe Unite au primit aprobarea să crească producţia cu 300.000 bpd între aprilie şi septembrie.

Analiza Reuters a datelor OPEC+ indică faptul că, între aprilie şi august, grupul a realizat doar 75% din majorările programate (dintr-un obiectiv de 1,92 milioane bpd pentru perioada respectivă), rezultând un deficit de aproape 500.000 bpd. Această insuficienţă a contribuit la menţinerea cotaţiei Brent aproape de 69 dolari/baril (un maxim de şapte săptămâni).

Indicatorii futures arată, de asemenea, percepţia unei pieţe strânse: preţul pentru livrarea imediată a Brent a avansat săptămâna aceasta la un premium de 2,39 USD faţă de contractele la şase luni — cel mai ridicat nivel din prima parte a lui august. „Curba futures indică o strângere a pieţei, în contrast cu afirmaţiile că există un excedent”, a comentat Giovanni Staunovo de la UBS, care îşi menţine prognozele actuale de preţ.

Două motive principale explică ecartul dintre ţinte şi realitate. În primul rând, OPEC+ a cerut unor membri, inclusiv Kazahstan şi Irak, să aplice reduceri compensatorii pentru depăşirile anterioare ale nivelurilor convenite. În al doilea rând, grupul se confruntă cu o capacitate sobră în scădere — producţie inactivă care poate fi repusă rapid online — după ani de investiţii insuficiente, au explicat sursele şi analiştii din industrie.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estima la 4,1 milioane bpd capacitate sobră a OPEC+ în august, însă aproape tot acest volum este concentrat la Arabia Saudită şi EAU, potrivit unui cumpărător de profil. Mai mulţi delegaţi OPEC+ au recunoscut că majoritatea membrilor nu pot creşte semnificativ producţia.

Pentru septembrie şi octombrie OPEC+ a stabilit majorări de 547.000 bpd, respectiv 137.000 bpd. Datele de producţie pentru aceste luni nu sunt încă complete, dar analiştii estimează că realizările reale vor reprezenta probabil aproximativ jumătate din ţinte. De exemplu, Kpler şi RBC Capital apreciază că, la deblocarea celui de-al doilea strat de tăieri în octombrie, creşterea efectivă ar putea fi mult sub nivelul anunţat — RBC notând că impulsul real ar putea să nu depăşească 70.000 bpd în raport cu ţinta oficială.

Datele arată totuşi că Arabia Saudită a fost motorul majorării între aprilie şi august: producţia sa din august a fost cu 747.000 bpd mai mare decât în martie, acoperind mai mult de jumătate din creşterea cumulată a OPEC+ în perioada respectivă. Totuşi, capacitatea neutilizată urmează să scadă şi mai mult în următorii ani — Barclays anticipează un nivel al capacităţii sobră la 2 milioane bpd până în septembrie 2026.

Între timp, OPEC+ menţine în vigoare al treilea strat de tăieri, de 2 milioane bpd, până la finele anului 2026, ceea ce reprezintă un factor suplimentar care poate limita oferta dacă cererea rămâne solidă.

Concluzia analiştilor: deşi încă nu au fost revizuite major prognozele de preţ, natura persistentă a deficitului de livrări şi o capacitate sobră tot mai mică reprezintă elemente care pot susţine preţurile petrolului pe termen scurt şi mediu, în pofida aşteptărilor anterioare privind un exces de ofertă.