Moldova pe marginea prăpastiei economice! Deficitul comercial atinge cote istorice

Biroul Național de Statistică a publicat datele privind comerțul extern al Moldovei pentru primele 11 luni ale anului 2024, iar concluziile sunt îngrijorătoare: „Moldova va încheia anul cu cel mai mare deficit al balanței comerciale din istorie, în timp ce perspectivele pentru 2025 rămân sumbre”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În 2024, exporturile Moldovei au continuat să scadă pentru al doilea an consecutiv, ajungând sub 3,6 miliarde USD – cu peste 750 milioane USD mai puțin față de recordul de 4,33 miliarde USD din 2022.

Principala cauză a acestui declin este pierderea piețelor de export din Ucraina, care, în 2022, au contribuit cu aproximativ 800 milioane USD la creșterea exporturilor. În plus, majoritatea categoriilor de produse au înregistrat scăderi semnificative, cu excepția a trei sectoare agricole:

Fructele, ale căror exporturi au depășit pentru prima dată 400 milioane USD.
Semințele oleaginoase, care au înregistrat o creștere remarcabilă.
Băuturile, un alt sector cu o performanță pozitivă.

Aceste sectoare au adus un plus de 150 milioane USD în exporturile din 2024, dar insuficient pentru a compensa declinul general.

În contrast, importurile Moldovei au înregistrat o creștere, alimentată în special de scumpirea resurselor energetice. În timp ce exporturile sunt în declin, importurile în creștere contribuie semnificativ la adâncirea dezechilibrului comercial.

În acest context, deficitul balanței comerciale va depăși 5,5 miliarde USD, marcând un record istoric pentru Moldova. Acest dezechilibru major între exporturi și importuri subliniază vulnerabilitățile economiei naționale și lipsa unor politici economice eficiente care să sprijine sectoarele productive.

„Comerțul extern reflectă fidel starea economiei Moldovei. Deficitul comercial record scoate în evidență problemele structurale și lipsa unor soluții pe termen lung. Agricultura, care continuă să fie unul dintre motoarele economiei, ar putea oferi o rază de speranță, însă este nevoie de investiții și politici coerente pentru a valorifica acest potențial”, a puncatat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #export #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.