Moldova pe marginea prăpastiei economice! Deficitul comercial atinge cote istorice

Biroul Național de Statistică a publicat datele privind comerțul extern al Moldovei pentru primele 11 luni ale anului 2024, iar concluziile sunt îngrijorătoare: „Moldova va încheia anul cu cel mai mare deficit al balanței comerciale din istorie, în timp ce perspectivele pentru 2025 rămân sumbre”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În 2024, exporturile Moldovei au continuat să scadă pentru al doilea an consecutiv, ajungând sub 3,6 miliarde USD – cu peste 750 milioane USD mai puțin față de recordul de 4,33 miliarde USD din 2022.

Principala cauză a acestui declin este pierderea piețelor de export din Ucraina, care, în 2022, au contribuit cu aproximativ 800 milioane USD la creșterea exporturilor. În plus, majoritatea categoriilor de produse au înregistrat scăderi semnificative, cu excepția a trei sectoare agricole:

Fructele, ale căror exporturi au depășit pentru prima dată 400 milioane USD.
Semințele oleaginoase, care au înregistrat o creștere remarcabilă.
Băuturile, un alt sector cu o performanță pozitivă.

Aceste sectoare au adus un plus de 150 milioane USD în exporturile din 2024, dar insuficient pentru a compensa declinul general.

În contrast, importurile Moldovei au înregistrat o creștere, alimentată în special de scumpirea resurselor energetice. În timp ce exporturile sunt în declin, importurile în creștere contribuie semnificativ la adâncirea dezechilibrului comercial.

În acest context, deficitul balanței comerciale va depăși 5,5 miliarde USD, marcând un record istoric pentru Moldova. Acest dezechilibru major între exporturi și importuri subliniază vulnerabilitățile economiei naționale și lipsa unor politici economice eficiente care să sprijine sectoarele productive.

„Comerțul extern reflectă fidel starea economiei Moldovei. Deficitul comercial record scoate în evidență problemele structurale și lipsa unor soluții pe termen lung. Agricultura, care continuă să fie unul dintre motoarele economiei, ar putea oferi o rază de speranță, însă este nevoie de investiții și politici coerente pentru a valorifica acest potențial”, a puncatat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #export #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.