Moldova primește bani grei de la Uniunea Europeană! Este o chestiune de timp, cu accent pe reforme

În cadrul Planului Economic și de Investiții al Parteneriatului Estic (PEI), Uniunea Europeană a anunțat mobilizarea unui fond de 1,2 miliarde de euro pentru investiții în Republica Moldova. Această inițiativă, care include 365 de milioane de euro sub formă de granturi, reprezintă un sprijin substanțial pentru dezvoltarea socio-economică și implementarea reformelor în țară.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat importanța parteneriatului dintre UE și Republica Moldova, menționând că UE este principalul partener de dezvoltare și cel mai mare donator de asistență financiară pentru țară. Asistența financiară și tehnică oferită de UE prin diverse instrumente, cum ar fi Instrumentul de Vecinătate, cooperarea pentru dezvoltare și cooperarea internațională, sprijină eforturile de reformă și dezvoltare ale Moldovei.

Într-un context marcat de criza gazelor din toamna anului 2021 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, UE a acordat un pachet de asistență macrofinanciară pentru Moldova în aprilie 2022. Acest pachet este disponibil în perioada 2022-2024 și susține programul de reforme al țării, concentrându-se pe domenii precum economia, instituțiile, statul de drept, securitatea, sustenabilitatea mediului și a climei, transformarea digitală, egalitatea de gen și incluziunea socială.

Prin intermediul PEI, lansat în 2021, UE și-a propus mobilizarea unui total de până la 17 miliarde de euro până în 2027, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale. În cazul Moldovei, UE a reușit deja să mobilizeze 1,2 miliarde de euro în investiții, inclusiv granturi în valoare de 365 de milioane de euro.

În plus, proiectul UE pentru IMM-uri, care alocă 8 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea antreprenoriatului, este un alt exemplu al angajamentului UE în consolidarea mediului de afaceri și îmbunătățirea climatului investițional în Moldova.

Prin inițiative precum aderarea la Programul Piața Unică și Programul Europa Digitală, Republica Moldova beneficiază de acces la programe și fonduri în valoare de miliarde de euro în domeniile digitalizării, cercetării și inovării, sprijinind astfel modernizarea și dezvoltarea durabilă a țării.

În contextul acestei ample colaborări, lansarea „Platformei de parteneriat pentru Republica Moldova” reprezintă un alt efort concertat pentru sprijinirea Moldovei în implementarea reformelor necesare pentru modernizarea statului și consolidarea instituțiilor sale în fața provocărilor.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).