Moldova rămâne fără banii muncitorilor din străinătate

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova s-au redus în trimestrul III 2025 cu 2,9% față de perioada anterioară și au totalizat 463,75 milioane de dolari SUA, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei în Balanța de plăți. Volumul acestora a reprezentat 7,6% din Produsul Intern Brut.

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, care s-au redus cu 24,21 milioane de dolari. În același timp, transferurile personale și transferurile de capital între gospodăriile populației au înregistrat creșteri de 5,56 milioane de dolari și, respectiv, 4,78 milioane de dolari.

Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au avut ca principală destinație și proveniență Uniunea Europeană. Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 2,6% față de trimestrul precedent și au constituit 62,7% din total. În schimb, remiterile din CSI s-au diminuat de 4,6 ori, având o pondere de doar 1,8%. Intrările din alte țări au crescut cu 5,8% și au reprezentat 35,4% din total.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 10% în trimestrul III 2025. Majorarea a fost alimentată de sporirea transferurilor de capital între gospodăriile populației, cu 11,20 milioane de dolari, și a transferurilor personale, cu 3,47 milioane de dolari, în timp ce remunerarea netă a salariaților a scăzut ușor, cu 0,70 milioane de dolari.

Ieșirile de remiteri către Uniunea Europeană au avansat cu 23,7% și au concentrat 69,3% din totalul plăților. Transferurile către alte țări au crescut cu 20,7%, cu o pondere de 26,8%, în timp ce ieșirile către CSI s-au redus de 3,2 ori, coborând la 3,9% din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.