Război total pe piața gazelor: Moldovagaz amenință Energocom cu judecata

Moldovagaz a reacționat după ce Energocom a făcut publice prevederi din contractul cu privire la facturarea și deservirea consumatorilor finali de gaze naturale și acuză compania de stat că a prezentat informații incomplete și că a încălcat clauzele de confidențialitate asumate de ambele părți.

Într-un comunicat, Moldovagaz precizează că, de-a lungul activității sale, a respectat atât legislația Republicii Moldova, cât și principiul confidențialității contractelor comerciale încheiate cu terți.

Compania subliniază că acordul privind facturarea și deservirea consumatorilor finali, semnat cu Energocom și aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) prevedea un spectru mult mai larg de servicii decât cele prezentate în comunicatul Energocom.

Potrivit Moldovagaz, contractul nu viza doar emiterea facturilor, ci includea și deservirea consumatorilor, încheierea contractelor, prelucrarea datelor, distribuirea facturilor, interacțiunea cu operatorii sistemelor de transport și distribuție, utilizarea sistemelor informaționale proprii și raportarea către ANRE.

Totodată, compania afirmă că valoarea contractului includea și remunerarea tuturor angajaților implicați în executarea acestor servicii, aspect care, potrivit Moldovagaz, nu a fost menționat de Energocom.

Moldovagaz consideră că informațiile din comunicat induc în eroare opinia publică, se arată în reacția companiei.

Moldovagaz mai susține că publicarea valorii contractului încalcă obligațiile de confidențialitate asumate de părți și afectează principiul bunei-credințe în relațiile contractuale.

În acest context, compania anunță că își rezervă dreptul de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru apărarea reputației sale profesionale, inclusiv prin sesizarea instanțelor de judecată.

Controversa a izbucnit după ce deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a acuzat Energocom că ar fi cheltuit 18 milioane de lei pentru un sistem de facturare care nu funcționează. Compania a respins acuzațiile și a precizat că sistemul de billing a costat 315.700 de euro (circa 6,34 milioane de lei), iar împreună cu sistemul de evidență a consumului investiția se ridică la mai puțin de 11 milioane de lei, nu la 18 milioane. Energocom a mai explicat că cele două sisteme informatice au înlocuit serviciile externalizate către Moldovagaz, pentru care achita aproximativ 12,5 milioane de lei pe lună (circa 150 de milioane de lei anual). Potrivit companiei, rezilierea anticipată a contractului cu Moldovagaz, cu aproximativ trei luni înainte de termen, ar urma să genereze economii de aproape 38 de milioane de lei, bani care, în caz contrar, s-ar fi regăsit în tariful achitat de consumatori. Totodată, Energocom a motivat întârzierea facturilor pentru luna iunie prin tranziția la noul sistem informatic și a dat asigurări că nu vor fi aplicate penalități pentru plata cu întârziere.

#Energocom #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.