Moldova riscă să piardă un sector-cheie al economiei. Industria alimentară, în declin abrupt

Industria alimentară, pilon esențial al economiei Moldovei, traversează o criză profundă, conform unei analize prezentate de Iurie Rija de la Agrocereale, bazată pe datele Biroului Național de Statistică (BNS). În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, iar sectorul alimentar a înregistrat un recul de 34,2% – cel mai mare din ultimii 15 ani, conatată Iuriee Rija de la Agrocereale.

Indicele industriei alimentare a ajuns la 136,7 puncte procentuale, cel mai scăzut nivel din 2010. Comparativ, în noiembrie 2023, indicatorul era de 179 p.p., iar în 2022, de 215 p.p. Scăderea reflectă probleme structurale în sector, în special în industria uleiurilor vegetale, unde exporturile au scăzut dramatic. În primele trei trimestre din 2024, valoarea exporturilor alimentare a fost de 159,7 milioane USD, cu 43% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2023.

„Industria de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui a fost grav afectată, pe fondul prețurilor scăzute la ulei, accesului limitat la materie primă și restricțiilor impuse de mecanismul de licențiere a importurilor. Fabricile mari de ulei și numeroase oloinițe din mediul rural și-au redus sau sistat activitatea, afectând mii de locuri de muncă”, susține Rija.

Regresul industriei de prelucrare a uleiurilor a redus ponderea exporturilor acestui sector la doar 0,2% din totalul exporturilor Moldovei în al treilea trimestru din 2024, comparativ cu 6% în 2023. Criza afectează nu doar producătorii și angajații, ci și consumatorii. Uleiul de floarea-soarelui produs local devine o raritate, iar în mediul rural, uleiul nerafinat tradițional dispare de pe rafturi.

„Deși industria alimentară se confruntă cu dificultăți majore, autoritățile nu au inclus procesatorii de uleiuri vegetale în programele de sprijin, precum compensarea facturilor la energie sau ajutoarele de stat pentru industriile prelucrătoare. Această omisiune pune în pericol viitorul gospodăriilor agricole și al industriei alimentare în ansamblu”, a mai punctat Rija.

Iurie Rija avertizează că este imperativ ca autoritățile să reevalueze urgent politicile economice și să adopte măsuri care să permită relansarea industriei. Accesul la materie primă, sprijinul financiar pentru producători și eliminarea barierelor de import sunt esențiale pentru stabilizarea sectorului. În absența unor intervenții rapide, efectele negative se vor adânci, afectând economia națională, exporturile și securitatea alimentară a Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.