Moldova, scoasă din joc! Piața rapiței, acaparată de giganții din Est și Vest

08 Iul. 2025, 09:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 09:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul 2025/2026 se anunță paradoxal pentru cultivatorii de rapiță din Republica Moldova: deși suprafețele însămânțate au revenit spectaculos la circa 100 000 ha – peste dublul anului trecut – fermierii trebuie să se pregătească pentru cotații mai temperate decât maximele atinse în 2024. Potrivit economistului Iurie Rija, oferta bogată din România, Rusia și Bulgaria, coroborată cu o recoltă europeană internă mai mare, va reduce cu aproximativ 1,2 milioane t cererea Uniunii Europene pentru rapiță importată, principalul debușeu al producției moldovenești.

În acest context, competiția dintre exportatorii din afara UE – Ucraina, Moldova și Canada – se va intensifica, ceea ce va împinge prețurile de frontieră în jos. Moldova, lipsită de cote preferențiale consistente, riscă să vândă sub nivelurile de anul trecut, mai ales că traderii europeni vor beneficia de excedentul românesc și de revenirea cerealieră a Rusiei și Ucrainei. Singura variabilă pozitivă ar putea fi o recoltă ucraineană semnificativ mai mică decât cea estimată oficial (2–2,5 mil. t), scenariu care ar susține prețurile regionale în toamnă.

Datele UkrAgroConsult arată deja volatilitate: contractele forward pentru rapița ucraineană au urcat cu 10–15 $/t într-o singură săptămână, atingând 515–525 dolari/t FOB Marea Neagră, dar rămân sub vârful de 550–565 dolari/t din iunie 2025. Fermierii moldoveni nu ar trebui să mizeze pe repetarea acelui maxim; mai degrabă, strategia de stocare ar putea redeveni esențială. În 2024, reținerea mărfii în fermă a redus lichiditatea și a sprijinit cotațiile de iarnă; aceeași tactică ar putea tempera eventualele scăderi din iulie–august 2025, mai ales dacă cererea de biodiesel în UE rămâne robustă.

Statistica sezonului comercial care se încheie este, însă, mai puțin favorabilă: Moldova a exportat numai 110 129 t de rapiță (–60 % față de 2023/24), coborând pe locul 4 în topul furnizorilor UE cu o cotă de 1,4 %. Prețul mediu de export a urcat la 9,10 lei/kg, dar rămâne sub pragul de 11 lei/kg din 2022/23. „RUSAGRO-PRIM”, „VADALEX GRAINS” și „GRANDO INVEST TRADING” au dominat livrările din 2024, iar în prima jumătate din 2025 liderii s-au reconfigurat: „CURTEA DACILOR” și „AGRO-NOVA PRIM” au urcat în top alături de „RUSAGRO-PRIM”, cumulând 94 % din exporturi.

Creșterea rapidă a suprafețelor – de la 43 217 ha oficial în 2024 la o estimare de 100 000 ha pentru recolta 2025 – reflectă reînnoirea încrederii fermierilor în profitabilitatea culturii, susținută de condiții de semănat ideale în toamna trecută și de prețurile încă atractive din piața europeană a uleiului vegetal. Totuși, economistul avertizează că „sabia cu două tăișuri” rămâne: randamentele ridicate vor spori veniturile la hectar, dar valoarea totală obținută pe tonă s-ar putea eroda dacă surplusul regional nu va fi absorbit rapid.

Concluzia analizei este una de optimism rezervat: 2025/26 promite un an agricol bun, însă succesul financiar depinde de capacitatea Moldovei de a valorifica prompt recolta – fie prin contracte la termen în perioadele de vârf, fie printr-o politică inteligentă de stocare – și de menținerea canalelor logistice spre principalele piețe din România și Bulgaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2025, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Aug. 2025, 09:53 // Actual //  Ursu Victor

Un nou studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) a stârnit agitație în rândul investitorilor din sectorul tehnologic, după ce a arătat că 95% dintre cele peste 300 de organizații analizate nu au înregistrat niciun câștig financiar din utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit cercetării, chiar și companiile care implementează activ soluții de AI nu au observat schimbări semnificative în profitabilitate sau productivitate. Rezultatele amplifică temerile legate de posibila formare a unui „bulei AI”, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor în acest domeniu.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că impactul tehnologiei ar putea fi vizibil pe termen lung. Morgan Stanley estimează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea genera beneficii economice de până la 16 trilioane de dolari în următoarele decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII