Panica oligarhilor ruși. Liechtenstein a înghețat sute de trusturi suspecte

Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva oligarhilor ruși au creat haos juridic și financiar în Liechtenstein, unde până la 800 de trusturi offshore – vehicule folosite pentru gestionarea activelor bogaților lumii – au rămas fără directori și se află în imposibilitatea de a funcționa, scrie Financial Times.

Totul a pornit după ce Washingtonul a sancționat mai multe persoane și entități din Liechtenstein pentru colaborarea cu ruși vizați de sancțiuni. În replică, autoritatea de reglementare financiară din Liechtenstein (FMA) a recomandat ruperea tuturor legăturilor cu cetățeni ruși sau entități considerate „cu risc”, chiar dacă acestea nu figurează direct pe listele de sancțiuni.

Astfel, sute de trusturi au intrat într-un blocaj total: fără administratori, nu pot gestiona bunurile de miliarde de dolari înregistrate pe numele lor – inclusiv iahturi, proprietăți imobiliare și avioane private. Autoritățile locale au recunoscut că cel puțin 475 de trusturi au rămas oficial fără directori, iar până la 350 dintre acestea sunt în proces de a primi administratori noi prin intermediul Ministerului Justiției.

Unii dintre cei afectați nici măcar nu sunt cetățeni ruși sancționați, ci persoane cu legături indirecte cu Rusia, stabilite în Franța, Italia sau Dubai. „Sunt trusturi care conțin active de miliarde și nu există nicio soluție clară. Este un fenomen fără precedent”, a declarat un avocat local.

În prezent, autoritățile caută administratori temporari pentru 85 de trusturi în vederea lichidării lor, însă procesul se dovedește anevoios. Alte 40 de structuri vor fi dizolvate definitiv. Estimările variază între active de câteva milioane de dolari și portofolii uriașe care pot depăși zeci de miliarde de dolari.

Printre cei vizați de sancțiunile directe ale SUA se numără oligarhii ruși Ghenadi Timcenko, apropiat al lui Vladimir Putin și fondator al Volga Group, dar și Vladimir Potanin, președintele holdingului „Interros”, care controlează participații în Norilsk Nickel, Rosbank și alte entități majore.

Statele Unite au avertizat că orice entitate financiară europeană care colaborează cu persoane sancționate riscă să intre sub incidența sancțiunilor secundare, un mesaj care a paralizat complet rețeaua discretă a trusturilor din Liechtenstein – până nu demult unul dintre cele mai sigure refugii fiscale din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #off shore #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.