Moldova se conectează la Europa prin SEPA. Primele dosare de aderare au fost depuse

Republica Moldova avansează decisiv spre integrarea financiară în spațiul european: primele dosare de conectare la SEPA (Single Euro Payments Area) au fost oficial depuse de către băncile comerciale din țară. Evenimentul marchează un moment simbolic și practic în procesul de armonizare a infrastructurii de plăți cu standardele Uniunii Europene.

Procesul este coordonat de Banca Națională a Moldovei (BNM), în parteneriat cu Asociația Băncilor din Moldova (ABM), care acționează ca Organizație Națională de Suport pentru Aderare (NASO).

„Aderarea Republicii Moldova la SEPA înseamnă o deschidere reală către Uniunea Europeană, o punte financiară sigură între Moldova și cetățenii săi, oriunde s-ar afla. Transferurile devin mai rapide, mai sigure și mai ieftine, iar fiecare tranzacție ne apropie de o economie europeană modernă și echitabilă”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea BNM, cu prilejul depunerii cererilor.

Prin aceste demersuri, băncile din Moldova inițiază procesul de integrare în SEPA Credit Transfer (SCT), un pas esențial pentru ca plățile în euro să se desfășoare în aceleași condiții ca în statele membre SEPA.

Beneficiile aderării la SEPA vizează transferuri rapide și sigure în euro către cele 40 de țări membre SEPA, reducerea costurilor și a comisioanelor bancare, creșterea transparenței și eficienței pentru cetățeni, diaspora și mediul de afaceri.

„Aderarea la SEPA nu este doar un pas tehnic – este o declarație de angajament față de standardele europene și un sprijin concret pentru cetățenii și companiile care operează internațional”, a subliniat și Dorel Noroc, președintele ABM.

Republica Moldova a fost inclusă oficial în zona SEPA pe 6 martie 2025, iar depunerea acestor dosare confirmă determinarea fermă de a integra sistemul financiar național în rețeaua europeană de plăți, în linie cu obiectivul strategic al țării de a deveni parte a pieței unice europene.

SEPA este o inițiativă paneuropeană care elimină diferențele dintre plățile naționale și cele internaționale în euro, oferind aceleași condiții de tranzacționare în toate statele participante, inclusiv non-UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sepa #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.