Moldova se conectează la Europa prin SEPA. Primele dosare de aderare au fost depuse

Republica Moldova avansează decisiv spre integrarea financiară în spațiul european: primele dosare de conectare la SEPA (Single Euro Payments Area) au fost oficial depuse de către băncile comerciale din țară. Evenimentul marchează un moment simbolic și practic în procesul de armonizare a infrastructurii de plăți cu standardele Uniunii Europene.

Procesul este coordonat de Banca Națională a Moldovei (BNM), în parteneriat cu Asociația Băncilor din Moldova (ABM), care acționează ca Organizație Națională de Suport pentru Aderare (NASO).

„Aderarea Republicii Moldova la SEPA înseamnă o deschidere reală către Uniunea Europeană, o punte financiară sigură între Moldova și cetățenii săi, oriunde s-ar afla. Transferurile devin mai rapide, mai sigure și mai ieftine, iar fiecare tranzacție ne apropie de o economie europeană modernă și echitabilă”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea BNM, cu prilejul depunerii cererilor.

Prin aceste demersuri, băncile din Moldova inițiază procesul de integrare în SEPA Credit Transfer (SCT), un pas esențial pentru ca plățile în euro să se desfășoare în aceleași condiții ca în statele membre SEPA.

Beneficiile aderării la SEPA vizează transferuri rapide și sigure în euro către cele 40 de țări membre SEPA, reducerea costurilor și a comisioanelor bancare, creșterea transparenței și eficienței pentru cetățeni, diaspora și mediul de afaceri.

„Aderarea la SEPA nu este doar un pas tehnic – este o declarație de angajament față de standardele europene și un sprijin concret pentru cetățenii și companiile care operează internațional”, a subliniat și Dorel Noroc, președintele ABM.

Republica Moldova a fost inclusă oficial în zona SEPA pe 6 martie 2025, iar depunerea acestor dosare confirmă determinarea fermă de a integra sistemul financiar național în rețeaua europeană de plăți, în linie cu obiectivul strategic al țării de a deveni parte a pieței unice europene.

SEPA este o inițiativă paneuropeană care elimină diferențele dintre plățile naționale și cele internaționale în euro, oferind aceleași condiții de tranzacționare în toate statele participante, inclusiv non-UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sepa #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.