Moldova se confruntă cu un colaps al forței de muncă – cel mai mic nivel de ocupare de la independență

Republica Moldova traversează o criză profundă a ocupării forței de muncă, cu o scădere accelerată a numărului de persoane active în economie. Potrivit datelor analizate, în primul trimestru al anului 2025, țara a pierdut deja 21.000 de locuri de muncă, iar față de vârful atins în 2023, pierderea totală se ridică la 54.000 de persoane, constată economistul Veaceslav Ioniță, în analiza sa.

„Nu mai vorbim de un trend, ci de un colaps”, avertizează Ioniță. În termeni anualizați, doar 833.000 de persoane mai sunt ocupate în câmpul muncii. Iar dacă privim datele trimestriale brute, situația este și mai gravă: doar 773.000 de persoane active — cel mai mic nivel din istoria post-independență a Republicii Moldova.

Cele mai mari pierderi se înregistrează în agricultură, silvicultură și pescuit, cu 35.800 de persoane dispărute din sistem. În prezent, doar 150.000 de oameni mai lucrează în agricultură, comparativ cu peste 700.000 în anul 2000. „Productivitatea a crescut, dar cei care ies din sector nu se regăsesc în alte domenii – pleacă în orașe sau peste hotare”, explică expertul.

Nici industria nu stă mai bine: –15.900 locuri de muncă și un nivel de ocupare care se apropie de cel al anilor ’50. „Reindustrializarea devine un vis tot mai îndepărtat”, spune Ioniță.

Nici comerțul, turismul și alimentația publică nu scapă de declin, cu 7.500 de locuri de muncă pierdute, un semnal clar că economia de consum este în regres, iar micile afaceri de familie nu mai rezistă.

Singurele domenii care înregistrează creșteri modeste sunt transporturile, IT-ul și comunicațiile (+3.800), alte activități economice (+1.800) și sectorul public (+700).

„Moldova riscă să devină o economie de tranzit pentru bani: vin remitențele, granturile și împrumuturile, dar banii rămân în țară doar 1–2 zile și se scurg imediat prin importuri masive”, afirmă economistul.

Dacă tendința actuală continuă, Ioniță estimează că în anul 2025, Republica Moldova ar putea pierde alți 40.000–45.000 de oameni din forța de muncă activă.

Drept soluție, Ioniță propune stoparea exodului forței de muncă prin locuri de muncă decente în agricultură, industrie și sate, reinvestirea remitențelor în afaceri locale și lanțuri valorice interne, dezvoltarea sectoarelor cu potențial de creștere (IT, energie regenerabilă, agroprocesare), reformarea urgentă a învățământului profesional. „Fără o schimbare radicală de direcție, riscăm să devenim o economie fără oameni”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demografie #criză #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile din exporturile energetice ale Federației Ruse s-au prăbușit în luna mai 2025 la cel mai scăzut nivel de la declanșarea războiului în Ucraina, potrivit unui nou raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

În medie, Rusia a încasat doar 565 milioane de euro pe zi din vânzarea de țiței, gaze, produse petroliere și cărbune – cu 19% mai puțin decât în mai 2024 și aproape la jumătate față de perioada de vârf din primele luni de război, arată calculele experților.

Exporturile maritime de petrol au adus 176 milioane euro/zi, cel mai redus nivel de la începutul lui 2024, în ciuda creșterii volumului exportat cu 4%. Cauza principală: prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care a ajuns la 57,3 dolari/baril, comparativ cu aproape 70 de dolari la începutul anului.

Veniturile din transportul petrolului prin conducte s-au redus la 59 milioane euro/zi, iar încasările din gaze au scăzut cu 7%, până la 101 milioane euro zilnic – jumătate din această sumă venind din exporturi prin conducte, restul din GNL (gaz natural lichefiat).

Exporturile de produse petroliere au rămas stabile (101 milioane euro/zi), în timp ce livrările de cărbune au crescut semnificativ, ajungând la 74 milioane euro/zi (+18% față de aprilie).

China a rămas cel mai mare client: achiziții de 5,7 miliarde euro doar în luna mai, peste jumătate fiind petrol brut. India a cumpărat combustibili de 4,2 miliarde euro, iar Turcia – de 1,8 miliarde euro, în principal produse petroliere. UE a importat combustibili rusești în valoare de 1 miliard euro, 70% reprezentând gaze, restul – petrol livrat prin conducta „Drujba” către Ungaria și Slovacia.

CREA avertizează că o eventuală reducere a plafonului de preț impus de Occident pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 dolari/baril ar putea tăia încă 27% din veniturile energetice ale Rusiei – adică peste 2,7 miliarde euro/lună.

În prezent, aproape 40% din petrolul rusesc e transportat de tancuri deținute de companii occidentale, care profită de faptul că prețul Urals este sub plafonul actual. Însă, odată cu înăsprirea sancțiunilor, aceste companii ar putea abandona Rusia din teama unor măsuri secundare și a pierderii asigurărilor internaționale.