Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru România, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi evaluată la peste 150 mld. euro. Anul trecut, aceeaşi rezervă valora circa 20 de miliarde de euro. Aprecierea fără precedent a gazului natural nu a adus vreun beneficiu României, în contextul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani într-un haos legislativ.
Potrivit informaţiilor publice, zona economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi, cantitate care ar putea acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. Consumul aproximativ de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi. Din această pungă de gaze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blocul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Romgaz, după ce compania de stat a ajuns la un acord cu americanii de la ExxonMobil pentru preluarea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect.
Modificarea până la finalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru extracţia gazului natural din proiectul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al producţiei de gaze naturale domestice, considerăm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României“, spun, din nou, reprezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea trimestru prezentat recent la Bursă, citat de Ziarul Financiar.
Gazul natural a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimul an, redresarea economiilor europene postpandemie şi cererea de resurse care a însoţit acest fenomen depăşind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului.
Astfel, de la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile pe bursa de gaze CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru tranzacţionarea gazului românesc, se încheie la 72 de euro pe MWh. La aceste niveluri de preţ, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră valora anul trecut circa 20 mld. euro pentru ca acum, întreaga cantitate, să poate fi estimată, la un calcul simplu, la peste 150 mld. euro.
În linii mari, factorul de extracţie în cazul gazului natural este de circa 70%, dar este posibil ca acest procent să se mai schimbe odată cu avansul tehnologiei.
Aceste cifre sunt însă doar pe hârtie, în contextul în care gazul din Marea Neagră este blocat de circa trei ani de zile într-un haos legislativ. Mai departe, România preferă să importe tot mai mult gaz rusesc, mai ales în contextul în care producţia locală a scăzut cu circa 20% în ultima decadă.
Autoritățile Republicii Moldova au declarat că vor să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze pentru a reduce din dependența de Gazprom. În acest sens a fost construită și conducta Iași – Ungheni – Chișinău. Autoritățile moldovenești au devenit mai vocale în contextul crizei gazelor prin care a trecut țara. La 1 noiembrie Moldovagz a reușit să prelungească pe o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor cu condiția auditării datoriei companiei moldovenești față de concernul rus. Gazprom invocă o datori de 709 mil. USD.
