Moldova strivită de criza economică, dar veniturile businessului s-au majorat cu peste 127 de miliarde de lei

Companiile din Republica Moldova au avut o cifră de afaceri de 639,3 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 586,5 miliarde lei. Comparativ cu anul 2021 veniturile sunt în creștere cu 127,4 miliarde lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 122,9 miliarde lei, arată datele fiscului.

Impozitul pe venit declarat de către agenții economici, pentru perioada 2022, a constituit 6,7 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,9 miliarde lei față de perioada anului 2021

Conform datelor din declarația cu privire la impozitul pe venit, principalele ramuri ale economiei naționale care au înregistrat impozit pe venit calculat au fost: comerțul, activități financiare și asigurării, industria prelucrătoare, agricultura și silvicultura, transport și depozitare, tranzacții imobiliare și construcții.

În anul 2022, Republica Moldova a fost grav afectată de războiul din Ucraina. Anul trecut PIB-ul țării a fost de 272,6 miliarde de lei cu 5,9% mai puțin în termeni reali față de 2021. Inflaţia a fost de 30% în decembrie. În toamnă, inflaţia a atins aproape 35%. Preţurile energie au explodat. Mâncarea s-a scumpit şi ea ameţitor de mult. Salariile, deşi în creştere, nu pot ţine pasul cu inflaţia, iar acest lucru a înseamnat reducerea puterii de cumpărare într-o ţară considerată una dintre cele mai sărace din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #business #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.