Moldova strivită de criza economică, dar veniturile businessului s-au majorat cu peste 127 de miliarde de lei

Companiile din Republica Moldova au avut o cifră de afaceri de 639,3 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 586,5 miliarde lei. Comparativ cu anul 2021 veniturile sunt în creștere cu 127,4 miliarde lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 122,9 miliarde lei, arată datele fiscului.

Impozitul pe venit declarat de către agenții economici, pentru perioada 2022, a constituit 6,7 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,9 miliarde lei față de perioada anului 2021

Conform datelor din declarația cu privire la impozitul pe venit, principalele ramuri ale economiei naționale care au înregistrat impozit pe venit calculat au fost: comerțul, activități financiare și asigurării, industria prelucrătoare, agricultura și silvicultura, transport și depozitare, tranzacții imobiliare și construcții.

În anul 2022, Republica Moldova a fost grav afectată de războiul din Ucraina. Anul trecut PIB-ul țării a fost de 272,6 miliarde de lei cu 5,9% mai puțin în termeni reali față de 2021. Inflaţia a fost de 30% în decembrie. În toamnă, inflaţia a atins aproape 35%. Preţurile energie au explodat. Mâncarea s-a scumpit şi ea ameţitor de mult. Salariile, deşi în creştere, nu pot ţine pasul cu inflaţia, iar acest lucru a înseamnat reducerea puterii de cumpărare într-o ţară considerată una dintre cele mai sărace din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #business #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.