Moldova strivită de criza economică, dar veniturile businessului s-au majorat cu peste 127 de miliarde de lei

Companiile din Republica Moldova au avut o cifră de afaceri de 639,3 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 586,5 miliarde lei. Comparativ cu anul 2021 veniturile sunt în creștere cu 127,4 miliarde lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 122,9 miliarde lei, arată datele fiscului.

Impozitul pe venit declarat de către agenții economici, pentru perioada 2022, a constituit 6,7 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,9 miliarde lei față de perioada anului 2021

Conform datelor din declarația cu privire la impozitul pe venit, principalele ramuri ale economiei naționale care au înregistrat impozit pe venit calculat au fost: comerțul, activități financiare și asigurării, industria prelucrătoare, agricultura și silvicultura, transport și depozitare, tranzacții imobiliare și construcții.

În anul 2022, Republica Moldova a fost grav afectată de războiul din Ucraina. Anul trecut PIB-ul țării a fost de 272,6 miliarde de lei cu 5,9% mai puțin în termeni reali față de 2021. Inflaţia a fost de 30% în decembrie. În toamnă, inflaţia a atins aproape 35%. Preţurile energie au explodat. Mâncarea s-a scumpit şi ea ameţitor de mult. Salariile, deşi în creştere, nu pot ţine pasul cu inflaţia, iar acest lucru a înseamnat reducerea puterii de cumpărare într-o ţară considerată una dintre cele mai sărace din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #business #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.