Moldova, sufocată de munți de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. Repede şi sigur țara ajunge o groapă de deșeuri

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

„Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, cu suportul BERD urmează să o implementăm și vom începe cu zona 5, 1 și 8 (în total pe țară sunt 8 zone n.a). Dacă începem implementarea construcția infrastructurii deșeurilor am construi-o în 7-10 ani. Asta înseamnă construcția de platforme, cu stratul de prundiș, captare, membrană stații de sortare, stații de transfer în raioane și tomberoane autospeciale”, a explicat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive, Iuliana Cantaragiu, ministra Medului.

Potrivit ei , suntem în proces de modificare a legii deșeurilor pentru a reglementa mai multe lacune și inclusiv pe aspectele de autorizare a poligoanelor pentru deșeuri.

„În zona 5 unde s-a construit infrastructura o să avem două tipuri de autorizații. Este vorba de autorizațiile pentru poligon cu criterii mai riguroase pentru prevenirea poluării. Termenul de 5 ani. Și autorizații de colectare a deșeurilor: să nu fie aproape de sursa de apă și apele freatice să fie la o adâncime mai mare”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a spus ca să fie soluționată problema deșeurilor din Republica Moldova e nevoie de construcția infrastructurii la nivel național pentru care sunt necesari 400 mil. de euro. „Nu există să fim sănătoși și ieftin. Nu există calitatea bună a mediului și ieftin or, asta înseamnă sănătate”.

BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După relaxarea sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană în 2025, autoritățile din Siria intenționează să înceteze tipărirea de bancnote în Rusia și să mute producția acestora în Emiratele Arabe Unite și Germania, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu situația.

Decizia marchează o ruptură simbolică și logistică importantă: imaginea fostului lider sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024, va dispărea de pe bancnota de 2.000 de lire siriene – una dintre cele mai folosite în circulație.

Potrivit surselor citate, oficialii sirieni se află în discuții preliminare cu compania Oumolat din EAU, vizitată la începutul lunii mai de către guvernatorul Băncii Centrale a Siriei și ministrul de finanțe. În Germania, două companii au manifestat interes pentru preluarea procesului de tipărire: Bundesdruckerei, controlată de statul german, și compania privată Giesecke+Devrient, notează Reuters.

Timp de mai bine de un deceniu, Rusia a fost principalul furnizor de bancnote pentru Siria, în contextul sancțiunilor impuse de Occident care au blocat accesul Damascului la tipografiile europene. Inclusiv în primăvara acestui an, Siria a primit bancnote noi tipărite la întreprinderea rusă „Goznak”.

Criza de numerar din Siria este tot mai acută, iar explicațiile oficiale și cele din mediul bancar diferă. Guvernul susține că cetățenii acumulează lire în numerar, în timp ce bancherii afirmă că autoritățile limitează deliberat circulația banilor pentru a controla cursul de schimb. Tot mai frecvent, băncile refuză retragerile de numerar, iar afacerile sunt paralizate de lipsa lichidităților necesare pentru salarii și plăți comerciale.

Un om de afaceri sirian a declarat pentru Financial Times că „lipsa de numerar a ajuns la un punct critic. Oamenii nu mai depun bani în bănci de teama că nu-i vor mai putea retrage”. Această neîncredere în sistemul bancar datează însă de dinainte de căderea regimului Assad, când autoritățile foloseau evidențele băncilor pentru a impune taxe selective asupra celor bogați.

În prezent, pe piața neagră, o liră siriană se tranzacționează cu aproximativ 10.000 pentru un dolar american – mult mai bine decât în decembrie 2024, când rata era de 15.000 pentru un dolar. Înaintea izbucnirii războiului civil, în 2011, dolarul valora doar 50 de lire siriene.