Moldova, sufocată de munți de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. Repede şi sigur țara ajunge o groapă de deșeuri

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

„Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, cu suportul BERD urmează să o implementăm și vom începe cu zona 5, 1 și 8 (în total pe țară sunt 8 zone n.a). Dacă începem implementarea construcția infrastructurii deșeurilor am construi-o în 7-10 ani. Asta înseamnă construcția de platforme, cu stratul de prundiș, captare, membrană stații de sortare, stații de transfer în raioane și tomberoane autospeciale”, a explicat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive, Iuliana Cantaragiu, ministra Medului.

Potrivit ei , suntem în proces de modificare a legii deșeurilor pentru a reglementa mai multe lacune și inclusiv pe aspectele de autorizare a poligoanelor pentru deșeuri.

„În zona 5 unde s-a construit infrastructura o să avem două tipuri de autorizații. Este vorba de autorizațiile pentru poligon cu criterii mai riguroase pentru prevenirea poluării. Termenul de 5 ani. Și autorizații de colectare a deșeurilor: să nu fie aproape de sursa de apă și apele freatice să fie la o adâncime mai mare”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a spus ca să fie soluționată problema deșeurilor din Republica Moldova e nevoie de construcția infrastructurii la nivel național pentru care sunt necesari 400 mil. de euro. „Nu există să fim sănătoși și ieftin. Nu există calitatea bună a mediului și ieftin or, asta înseamnă sănătate”.

BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.