Moldova, sufocată de munți de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. Repede şi sigur țara ajunge o groapă de deșeuri

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

„Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, cu suportul BERD urmează să o implementăm și vom începe cu zona 5, 1 și 8 (în total pe țară sunt 8 zone n.a). Dacă începem implementarea construcția infrastructurii deșeurilor am construi-o în 7-10 ani. Asta înseamnă construcția de platforme, cu stratul de prundiș, captare, membrană stații de sortare, stații de transfer în raioane și tomberoane autospeciale”, a explicat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive, Iuliana Cantaragiu, ministra Medului.

Potrivit ei , suntem în proces de modificare a legii deșeurilor pentru a reglementa mai multe lacune și inclusiv pe aspectele de autorizare a poligoanelor pentru deșeuri.

„În zona 5 unde s-a construit infrastructura o să avem două tipuri de autorizații. Este vorba de autorizațiile pentru poligon cu criterii mai riguroase pentru prevenirea poluării. Termenul de 5 ani. Și autorizații de colectare a deșeurilor: să nu fie aproape de sursa de apă și apele freatice să fie la o adâncime mai mare”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a spus ca să fie soluționată problema deșeurilor din Republica Moldova e nevoie de construcția infrastructurii la nivel național pentru care sunt necesari 400 mil. de euro. „Nu există să fim sănătoși și ieftin. Nu există calitatea bună a mediului și ieftin or, asta înseamnă sănătate”.

BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.