Moldova, sufocată de munți de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. Repede şi sigur țara ajunge o groapă de deșeuri

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

„Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, cu suportul BERD urmează să o implementăm și vom începe cu zona 5, 1 și 8 (în total pe țară sunt 8 zone n.a). Dacă începem implementarea construcția infrastructurii deșeurilor am construi-o în 7-10 ani. Asta înseamnă construcția de platforme, cu stratul de prundiș, captare, membrană stații de sortare, stații de transfer în raioane și tomberoane autospeciale”, a explicat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive, Iuliana Cantaragiu, ministra Medului.

Potrivit ei , suntem în proces de modificare a legii deșeurilor pentru a reglementa mai multe lacune și inclusiv pe aspectele de autorizare a poligoanelor pentru deșeuri.

„În zona 5 unde s-a construit infrastructura o să avem două tipuri de autorizații. Este vorba de autorizațiile pentru poligon cu criterii mai riguroase pentru prevenirea poluării. Termenul de 5 ani. Și autorizații de colectare a deșeurilor: să nu fie aproape de sursa de apă și apele freatice să fie la o adâncime mai mare”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a spus ca să fie soluționată problema deșeurilor din Republica Moldova e nevoie de construcția infrastructurii la nivel național pentru care sunt necesari 400 mil. de euro. „Nu există să fim sănătoși și ieftin. Nu există calitatea bună a mediului și ieftin or, asta înseamnă sănătate”.

BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.