Moldova, sufocată de munți de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. Repede şi sigur țara ajunge o groapă de deșeuri

În curând Republica Moldova poate ajunge o groapă de gunoi, în condițiile în care în țară sunt circa 3800 de gunoiști dintre care mai mult de jumătate nu au autorizație de funcționare. Or, țara noastră ar avea nevoie de 400 mil de euro pentru a-și pune la punct sistemul de colectare al gunoiului.

„Republica Moldova are o Strategia de gestionare a deșeurilor. Or, cu suportul BERD urmează să o implementăm și vom începe cu zona 5, 1 și 8 (în total pe țară sunt 8 zone n.a). Dacă începem implementarea construcția infrastructurii deșeurilor am construi-o în 7-10 ani. Asta înseamnă construcția de platforme, cu stratul de prundiș, captare, membrană stații de sortare, stații de transfer în raioane și tomberoane autospeciale”, a explicat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive, Iuliana Cantaragiu, ministra Medului.

Potrivit ei , suntem în proces de modificare a legii deșeurilor pentru a reglementa mai multe lacune și inclusiv pe aspectele de autorizare a poligoanelor pentru deșeuri.

„În zona 5 unde s-a construit infrastructura o să avem două tipuri de autorizații. Este vorba de autorizațiile pentru poligon cu criterii mai riguroase pentru prevenirea poluării. Termenul de 5 ani. Și autorizații de colectare a deșeurilor: să nu fie aproape de sursa de apă și apele freatice să fie la o adâncime mai mare”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a spus ca să fie soluționată problema deșeurilor din Republica Moldova e nevoie de construcția infrastructurii la nivel național pentru care sunt necesari 400 mil. de euro. „Nu există să fim sănătoși și ieftin. Nu există calitatea bună a mediului și ieftin or, asta înseamnă sănătate”.

BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.