Moldova sugrumată de prețul gazului. Chișinăul discută cu Gazprom amânarea plății avansului

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat într-o conferință de presă că discută cu Gazprom posibilitatea anulării plății avansului pentru gaz livrat Republicii Moldova.

Am discutat cu șeful Gazprom posibilitatea de a anula plata avansului, cel puțin pentru ianuarie, decizia finală nu a fost încă luată. Poate că în viitorul apropiat va avea loc o ședință a Consiliului de Supraveghere pe această problemă”.

Spînu a menționat că luna decembrie va fi acoperită integral, iar ianuarie deficitul prognozat de Moldovagaz este de 25 de mil. de euro.

Ieri am avut o discuție cu domnul Miller în care am încercat să înțelegem care este disponibilitatea pentru a avea o amânarea plății pentru acest avans pentru 10-20 de zile, ca Moldovagaz să poată achita suma”, a mai spus Andrei Spînu.

Moldovagaz a anunțat că de la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor importate de la Gazprom a crescut cu circa 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, la 646 USD.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#avans #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.