Moldova, țara celor 24 universități. Jumătate dintre studenți învață business și drept. Înmatriculările scad

În Republica Moldova sunt 24 de universități dintre care 16 sunt publice și opt private unde învață unde învață 59,7 mii de studenți cu 1,2% mai mult în anul 2021 față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În anul de studii 2021/22, în învățământul superior au fost înmatriculați 14,7 mii studenți la ciclul I6 (cu 5,2% mai puțin față de 2020/21) și 5,9 mii studenți la ciclul II (cu 1,7% mai puțin). Comparativ cu anul de studii 2020/21, s-au înregistrat scăderi ale numărului de studenți înmatriculați la toate programele de studii, cu excepția studiilor superioare de master și doar în instituțiile private.

La studiile de licență, domeniul business, administrare și drept rămâne a fi cel mai atractiv (40,4% din total înmatriculați la ciclul I), urmat de domeniul educație (13,2%) și inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (11,0%). Cele mai mari diferențe comparativ cu anul de studii 2020/21 s-au înregistrat la domeniile: servicii (-1,2 p.p.), business, administrare și drept (-0,9 p.p.), TIC (+0,8 p.p.), educație (+0,7 p.p.).

La masterat, în anul de studii 2021/22 s-a menținut cel mai solicitat domeniul business, administrare și drept (42,8% din total înmatriculați la ciclul II), urmat de educație (19,3%). Comparativ cu anul de studii 2020/21, numărul de studenți la acest program a înregistrat altă distribuție practic la toate domeniile, în special, se evidențiază creșterea ponderii studenților înmatriculați la științe sociale, jurnalism și relații publice.

Absolvenți. În anul 2021, a fost înregistrat un număr de 8,7 mii absolvenți ai ciclului I și 5,4 mii absolvenți ai ciclului II (inclusiv ai studiilor superioare integrate) (Tabelul 3 din Anexă). Comparativ cu anul 2020, s-a înregistrat o diminuare de 7,5% a numărului de absolvenți la ciclul I și o creștere de 2,8% a numărului de absolvenți la ciclul II. Ponderea absolventelor a fost superioară atât la ciclul II (62,8% din totalul la acest nivel), cât și la ciclul I (60%).

La începutul anului de studii 2021/22 numărul studenților străini a constituit 5,2 mii persoane, în creștere cu 13,0% comparativ cu anul de studii precedent. Ponderile cele mai mari se remarcă pentru studenții străini din România (51,6%, fiind în creștere cu 5,4 p.p. fată de anul de studii 2020/21), Israel (19,1%, în descreștere cu 9,5 p.p.), India (13,4%, în creștere cu 0,2 p.p.) și Ucraina (7,9%, în creștere cu 5,5 p.p.).

#absolvenți #licenta #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.