Moldova, țara celor 24 universități. Jumătate dintre studenți învață business și drept. Înmatriculările scad

În Republica Moldova sunt 24 de universități dintre care 16 sunt publice și opt private unde învață unde învață 59,7 mii de studenți cu 1,2% mai mult în anul 2021 față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În anul de studii 2021/22, în învățământul superior au fost înmatriculați 14,7 mii studenți la ciclul I6 (cu 5,2% mai puțin față de 2020/21) și 5,9 mii studenți la ciclul II (cu 1,7% mai puțin). Comparativ cu anul de studii 2020/21, s-au înregistrat scăderi ale numărului de studenți înmatriculați la toate programele de studii, cu excepția studiilor superioare de master și doar în instituțiile private.

La studiile de licență, domeniul business, administrare și drept rămâne a fi cel mai atractiv (40,4% din total înmatriculați la ciclul I), urmat de domeniul educație (13,2%) și inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (11,0%). Cele mai mari diferențe comparativ cu anul de studii 2020/21 s-au înregistrat la domeniile: servicii (-1,2 p.p.), business, administrare și drept (-0,9 p.p.), TIC (+0,8 p.p.), educație (+0,7 p.p.).

La masterat, în anul de studii 2021/22 s-a menținut cel mai solicitat domeniul business, administrare și drept (42,8% din total înmatriculați la ciclul II), urmat de educație (19,3%). Comparativ cu anul de studii 2020/21, numărul de studenți la acest program a înregistrat altă distribuție practic la toate domeniile, în special, se evidențiază creșterea ponderii studenților înmatriculați la științe sociale, jurnalism și relații publice.

Absolvenți. În anul 2021, a fost înregistrat un număr de 8,7 mii absolvenți ai ciclului I și 5,4 mii absolvenți ai ciclului II (inclusiv ai studiilor superioare integrate) (Tabelul 3 din Anexă). Comparativ cu anul 2020, s-a înregistrat o diminuare de 7,5% a numărului de absolvenți la ciclul I și o creștere de 2,8% a numărului de absolvenți la ciclul II. Ponderea absolventelor a fost superioară atât la ciclul II (62,8% din totalul la acest nivel), cât și la ciclul I (60%).

La începutul anului de studii 2021/22 numărul studenților străini a constituit 5,2 mii persoane, în creștere cu 13,0% comparativ cu anul de studii precedent. Ponderile cele mai mari se remarcă pentru studenții străini din România (51,6%, fiind în creștere cu 5,4 p.p. fată de anul de studii 2020/21), Israel (19,1%, în descreștere cu 9,5 p.p.), India (13,4%, în creștere cu 0,2 p.p.) și Ucraina (7,9%, în creștere cu 5,5 p.p.).

#absolvenți #licenta #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră