Moldova, țara celor 24 universități. Jumătate dintre studenți învață business și drept. Înmatriculările scad

În Republica Moldova sunt 24 de universități dintre care 16 sunt publice și opt private unde învață unde învață 59,7 mii de studenți cu 1,2% mai mult în anul 2021 față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În anul de studii 2021/22, în învățământul superior au fost înmatriculați 14,7 mii studenți la ciclul I6 (cu 5,2% mai puțin față de 2020/21) și 5,9 mii studenți la ciclul II (cu 1,7% mai puțin). Comparativ cu anul de studii 2020/21, s-au înregistrat scăderi ale numărului de studenți înmatriculați la toate programele de studii, cu excepția studiilor superioare de master și doar în instituțiile private.

La studiile de licență, domeniul business, administrare și drept rămâne a fi cel mai atractiv (40,4% din total înmatriculați la ciclul I), urmat de domeniul educație (13,2%) și inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (11,0%). Cele mai mari diferențe comparativ cu anul de studii 2020/21 s-au înregistrat la domeniile: servicii (-1,2 p.p.), business, administrare și drept (-0,9 p.p.), TIC (+0,8 p.p.), educație (+0,7 p.p.).

La masterat, în anul de studii 2021/22 s-a menținut cel mai solicitat domeniul business, administrare și drept (42,8% din total înmatriculați la ciclul II), urmat de educație (19,3%). Comparativ cu anul de studii 2020/21, numărul de studenți la acest program a înregistrat altă distribuție practic la toate domeniile, în special, se evidențiază creșterea ponderii studenților înmatriculați la științe sociale, jurnalism și relații publice.

Absolvenți. În anul 2021, a fost înregistrat un număr de 8,7 mii absolvenți ai ciclului I și 5,4 mii absolvenți ai ciclului II (inclusiv ai studiilor superioare integrate) (Tabelul 3 din Anexă). Comparativ cu anul 2020, s-a înregistrat o diminuare de 7,5% a numărului de absolvenți la ciclul I și o creștere de 2,8% a numărului de absolvenți la ciclul II. Ponderea absolventelor a fost superioară atât la ciclul II (62,8% din totalul la acest nivel), cât și la ciclul I (60%).

La începutul anului de studii 2021/22 numărul studenților străini a constituit 5,2 mii persoane, în creștere cu 13,0% comparativ cu anul de studii precedent. Ponderile cele mai mari se remarcă pentru studenții străini din România (51,6%, fiind în creștere cu 5,4 p.p. fată de anul de studii 2020/21), Israel (19,1%, în descreștere cu 9,5 p.p.), India (13,4%, în creștere cu 0,2 p.p.) și Ucraina (7,9%, în creștere cu 5,5 p.p.).

#absolvenți #licenta #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.