Moldova - țară în service! Top companiilor datoare vândute. Termoelectrica are o creanță cât aproape 2% din PIB-ul țării

Îndatorarea reprezintă o piedică clară în calea performanței și a solvabilității întreprinderilor publice, în special unde statul este acționar majoritar. Datoria totală și restanțele companiilor se ridicau la peste 7% din PIB-ul țării, la finele anului 2018. Este vorba de întreprinderi din domeniul energetic, telecomunicații și transporturi. Datoriile mari reduc din performanță și cresc vulnerabilitățile. Or, riscurile mari de insolvență pot împiedica capacitatea companiilor de a-și îndeplini obligațiile fiscale către stat, constată FMI în analiza companiilor de stat din Republica Moldova.

Sectorul întreprinderilor publice numără peste 900 de companii, dintre care o treime sunt la nivelul guvernului și în cadrul administrațiilor municipale sau locale. Activele acestora au fost evaluate la 21% (2,5 miliarde USD) din PIB-ul Republicii Moldova. În 90 la sută din întreprinderile care operează la nivel central, cota de control a statului este de 100%, iar 44 de companii au avut participarea statului sub 50 la sută.

Întreprinderile cu cele mai mari active au și cele mai mari pasive și sunt la nivel central. Cele mai mari cinci întreprinderi din punct de vedere al activelor operează în cadrul administrației centrale. Este vorba de Termoelectrica, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova și FEE Nord. Activele lor au constituit aproximativ 6–7 la sută din totalul activelor și pasivelor ale celor 326 de companii pentru care sunt date disponibile. Pentru comparație, companiile care operează la municipal sau local sunt mult mai mici, doar trei întreprinderi având pasive care depășesc 100 mil. de lei cea mai mare are pasive ce nu depășesc jumătate de miliard de lei.

FMI spune că cele mai mari datorii raportate la PIB le are Termoelectrica – aproape 2% din PIB urmată de Administrația de Stat a Drumurilor cu peste 1,5% din PIB și Moldtelecom cu puțin peste 0,6% din PIB.

FMI susține că sectorul companiilor de stat are nevoie de reforme. Experiența altor state vizează politicile direcționate spre consolidarea guvernanței și performanței financiare, aprofundarea participării sectorului privat. Țări precum Maroc, Barbados și Uzbekistan refăcut guvernanța prin consolidarea managementului. A fost sporită supravegherea și auditarea, raportare financiară.

#pasive #companii de stat #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie