Moldova - țară în service! Top companiilor datoare vândute. Termoelectrica are o creanță cât aproape 2% din PIB-ul țării

Îndatorarea reprezintă o piedică clară în calea performanței și a solvabilității întreprinderilor publice, în special unde statul este acționar majoritar. Datoria totală și restanțele companiilor se ridicau la peste 7% din PIB-ul țării, la finele anului 2018. Este vorba de întreprinderi din domeniul energetic, telecomunicații și transporturi. Datoriile mari reduc din performanță și cresc vulnerabilitățile. Or, riscurile mari de insolvență pot împiedica capacitatea companiilor de a-și îndeplini obligațiile fiscale către stat, constată FMI în analiza companiilor de stat din Republica Moldova.

Sectorul întreprinderilor publice numără peste 900 de companii, dintre care o treime sunt la nivelul guvernului și în cadrul administrațiilor municipale sau locale. Activele acestora au fost evaluate la 21% (2,5 miliarde USD) din PIB-ul Republicii Moldova. În 90 la sută din întreprinderile care operează la nivel central, cota de control a statului este de 100%, iar 44 de companii au avut participarea statului sub 50 la sută.

Întreprinderile cu cele mai mari active au și cele mai mari pasive și sunt la nivel central. Cele mai mari cinci întreprinderi din punct de vedere al activelor operează în cadrul administrației centrale. Este vorba de Termoelectrica, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova și FEE Nord. Activele lor au constituit aproximativ 6–7 la sută din totalul activelor și pasivelor ale celor 326 de companii pentru care sunt date disponibile. Pentru comparație, companiile care operează la municipal sau local sunt mult mai mici, doar trei întreprinderi având pasive care depășesc 100 mil. de lei cea mai mare are pasive ce nu depășesc jumătate de miliard de lei.

FMI spune că cele mai mari datorii raportate la PIB le are Termoelectrica – aproape 2% din PIB urmată de Administrația de Stat a Drumurilor cu peste 1,5% din PIB și Moldtelecom cu puțin peste 0,6% din PIB.

FMI susține că sectorul companiilor de stat are nevoie de reforme. Experiența altor state vizează politicile direcționate spre consolidarea guvernanței și performanței financiare, aprofundarea participării sectorului privat. Țări precum Maroc, Barbados și Uzbekistan refăcut guvernanța prin consolidarea managementului. A fost sporită supravegherea și auditarea, raportare financiară.

#pasive #companii de stat #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.