Moldova - țară în service! Top companiilor datoare vândute. Termoelectrica are o creanță cât aproape 2% din PIB-ul țării

Îndatorarea reprezintă o piedică clară în calea performanței și a solvabilității întreprinderilor publice, în special unde statul este acționar majoritar. Datoria totală și restanțele companiilor se ridicau la peste 7% din PIB-ul țării, la finele anului 2018. Este vorba de întreprinderi din domeniul energetic, telecomunicații și transporturi. Datoriile mari reduc din performanță și cresc vulnerabilitățile. Or, riscurile mari de insolvență pot împiedica capacitatea companiilor de a-și îndeplini obligațiile fiscale către stat, constată FMI în analiza companiilor de stat din Republica Moldova.

Sectorul întreprinderilor publice numără peste 900 de companii, dintre care o treime sunt la nivelul guvernului și în cadrul administrațiilor municipale sau locale. Activele acestora au fost evaluate la 21% (2,5 miliarde USD) din PIB-ul Republicii Moldova. În 90 la sută din întreprinderile care operează la nivel central, cota de control a statului este de 100%, iar 44 de companii au avut participarea statului sub 50 la sută.

Întreprinderile cu cele mai mari active au și cele mai mari pasive și sunt la nivel central. Cele mai mari cinci întreprinderi din punct de vedere al activelor operează în cadrul administrației centrale. Este vorba de Termoelectrica, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova și FEE Nord. Activele lor au constituit aproximativ 6–7 la sută din totalul activelor și pasivelor ale celor 326 de companii pentru care sunt date disponibile. Pentru comparație, companiile care operează la municipal sau local sunt mult mai mici, doar trei întreprinderi având pasive care depășesc 100 mil. de lei cea mai mare are pasive ce nu depășesc jumătate de miliard de lei.

FMI spune că cele mai mari datorii raportate la PIB le are Termoelectrica – aproape 2% din PIB urmată de Administrația de Stat a Drumurilor cu peste 1,5% din PIB și Moldtelecom cu puțin peste 0,6% din PIB.

FMI susține că sectorul companiilor de stat are nevoie de reforme. Experiența altor state vizează politicile direcționate spre consolidarea guvernanței și performanței financiare, aprofundarea participării sectorului privat. Țări precum Maroc, Barbados și Uzbekistan refăcut guvernanța prin consolidarea managementului. A fost sporită supravegherea și auditarea, raportare financiară.

#pasive #companii de stat #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.