Moldova - țară în service! Top companiilor datoare vândute. Termoelectrica are o creanță cât aproape 2% din PIB-ul țării

Îndatorarea reprezintă o piedică clară în calea performanței și a solvabilității întreprinderilor publice, în special unde statul este acționar majoritar. Datoria totală și restanțele companiilor se ridicau la peste 7% din PIB-ul țării, la finele anului 2018. Este vorba de întreprinderi din domeniul energetic, telecomunicații și transporturi. Datoriile mari reduc din performanță și cresc vulnerabilitățile. Or, riscurile mari de insolvență pot împiedica capacitatea companiilor de a-și îndeplini obligațiile fiscale către stat, constată FMI în analiza companiilor de stat din Republica Moldova.

Sectorul întreprinderilor publice numără peste 900 de companii, dintre care o treime sunt la nivelul guvernului și în cadrul administrațiilor municipale sau locale. Activele acestora au fost evaluate la 21% (2,5 miliarde USD) din PIB-ul Republicii Moldova. În 90 la sută din întreprinderile care operează la nivel central, cota de control a statului este de 100%, iar 44 de companii au avut participarea statului sub 50 la sută.

Întreprinderile cu cele mai mari active au și cele mai mari pasive și sunt la nivel central. Cele mai mari cinci întreprinderi din punct de vedere al activelor operează în cadrul administrației centrale. Este vorba de Termoelectrica, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova și FEE Nord. Activele lor au constituit aproximativ 6–7 la sută din totalul activelor și pasivelor ale celor 326 de companii pentru care sunt date disponibile. Pentru comparație, companiile care operează la municipal sau local sunt mult mai mici, doar trei întreprinderi având pasive care depășesc 100 mil. de lei cea mai mare are pasive ce nu depășesc jumătate de miliard de lei.

FMI spune că cele mai mari datorii raportate la PIB le are Termoelectrica – aproape 2% din PIB urmată de Administrația de Stat a Drumurilor cu peste 1,5% din PIB și Moldtelecom cu puțin peste 0,6% din PIB.

FMI susține că sectorul companiilor de stat are nevoie de reforme. Experiența altor state vizează politicile direcționate spre consolidarea guvernanței și performanței financiare, aprofundarea participării sectorului privat. Țări precum Maroc, Barbados și Uzbekistan refăcut guvernanța prin consolidarea managementului. A fost sporită supravegherea și auditarea, raportare financiară.

#pasive #companii de stat #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia