Moldova – țară în service! Top companiilor datoare vândute. Termoelectrica are o creanță cât aproape 2% din PIB-ul țării

08 Mart. 2022, 17:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2022, 17:03 // Actual //  bani.md

Îndatorarea reprezintă o piedică clară în calea performanței și a solvabilității întreprinderilor publice, în special unde statul este acționar majoritar. Datoria totală și restanțele companiilor se ridicau la peste 7% din PIB-ul țării, la finele anului 2018. Este vorba de întreprinderi din domeniul energetic, telecomunicații și transporturi. Datoriile mari reduc din performanță și cresc vulnerabilitățile. Or, riscurile mari de insolvență pot împiedica capacitatea companiilor de a-și îndeplini obligațiile fiscale către stat, constată FMI în analiza companiilor de stat din Republica Moldova.

Sectorul întreprinderilor publice numără peste 900 de companii, dintre care o treime sunt la nivelul guvernului și în cadrul administrațiilor municipale sau locale. Activele acestora au fost evaluate la 21% (2,5 miliarde USD) din PIB-ul Republicii Moldova. În 90 la sută din întreprinderile care operează la nivel central, cota de control a statului este de 100%, iar 44 de companii au avut participarea statului sub 50 la sută.

Întreprinderile cu cele mai mari active au și cele mai mari pasive și sunt la nivel central. Cele mai mari cinci întreprinderi din punct de vedere al activelor operează în cadrul administrației centrale. Este vorba de Termoelectrica, Moldtelecom, Căile Ferate din Moldova și FEE Nord. Activele lor au constituit aproximativ 6–7 la sută din totalul activelor și pasivelor ale celor 326 de companii pentru care sunt date disponibile. Pentru comparație, companiile care operează la municipal sau local sunt mult mai mici, doar trei întreprinderi având pasive care depășesc 100 mil. de lei cea mai mare are pasive ce nu depășesc jumătate de miliard de lei.

FMI spune că cele mai  mari datorii raportate la PIB le are Termoelectrica – aproape 2% din PIB urmată de Administrația de Stat a Drumurilor cu peste 1,5% din PIB și Moldtelecom cu puțin peste 0,6% din PIB.

FMI susține că sectorul companiilor de stat are nevoie de reforme. Experiența altor state vizează politicile direcționate spre consolidarea guvernanței și performanței financiare, aprofundarea participării sectorului privat. Țări precum Maroc, Barbados și Uzbekistan refăcut guvernanța prin consolidarea managementului. A fost sporită supravegherea și auditarea, raportare financiară.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.