Moldova Tourism Forum 2021: au fost premiați ambasadorii turismului național. TOP lansări de branduri ale anului 2020

Agenția de Investiții din Republica Moldova în colaborare cu partenerul strategic USAID Moldova au organizat Moldova Tourism Forum 2021. La eveniment au fost prezenți peste 400 de participanți din 30 de țări. Participanții și-au exprimat aprecierea față de actorii turismului de la noi, care indiferent de provocări, au reușit să poziționeze țara noastră ca destinație turistică emergentă și să lanseze noi campanii de promovare a acestui sector.

Scopul organizării Moldova Tourism Forum 2021 are scopul de a reconecta țara noastră la circuitul turistic global, oferind o serie de strategii și informații despre instrumentele aplicabile pentru relansarea turismului.

Prima zi a forumului a adunat peste 400 de participanți din țări precum Mexic, Coreea de Sud, Thailanda, Canada, Norvegia, precum și din țările din regiune, Ucraina, România, Italia și Turcia. Aceștia au asistat la paneluri de discuții privind noi strategii de promovare a turismului, instrumente și tehnici digitalizate pentru promovarea acestuia, primind totodată consultanță de la speakeri privind posibilitățile de atragere a turiștilor în contextul post pandemic.

Rodica Verbeniuc, Director General Agenția de Investiții:„Restricțiile cauzate de pandemie, granițele închise, imposibilitatea de a călători și lipsa de siguranță în viitor au avut un impact dramatic asupra turismului local. Cu toate astea suntem mândri să spunem că antreprenorii noștri s-au dovedit a fi rezilienți și au reușit să transforme restricțiile în oportunități. Curajul, energia infinită și munca asiduă pe care au depus-o pentru a-și gestiona afacerile au contribuit la restructurarea sectorului, care a devenit mai diversificat, competitiv și pregătit pentru următoarea etapă, în care va putea primi vizitatori internaționali, atunci când circulația internațională va fi restabilită. Forumul nostru are scopul de a oferi voce sectorului turismului, dând posibilitate reprezentanților să-și împărtășească viziunile, să discute tendințele și cele mai bune practici globale, dar și inițiativele regionale care servesc drept exemplu de dezvoltare pe termen lung.

De asemenea, prentru prima dată în Republica Moldova a fost organizată și o gală de premiere a ambasadorilor turismului național, cu scopul de a susține actorii din industria turismului intern și receptor, de motivare și recunoaștere a capitalului uman, întreprinderilor mici şi mijlocii și a tuturor reprezentanților industriei.
Aici au fost premiate inițiativa antreprenorială demonstrată prin reconceptualizarea ofertei turistice, adaptarea la noile realități prin oferirea soluțiilor inovative și digitalizare a serviciilor turistice, lansarea afacerilor noi în anul 2020 marcat de criza provocată de pandemie.

La cateogria Top lansări ale anului 2020 au fost premiate branduri turistice precum:
Pensiunea Casa Veche;

Conacul Mierii;
Pensiunea Meșter Faur;
Crama Mircești;
Crama Tudor;
Leuntea Vin;
Fuior Gourmet;
Gastromarket & Cáfe;
Marcu Bakery.

Premianții au primit câte un voucher în valoare de 5000 de lei pentru a elabora materiale de promovare și a-și crește vizibilitate în rândul turiștilor care aleg ca destinație Republica Moldova.

#turism national #branduri turistice #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.