Moldova Tourism Forum 2021: au fost premiați ambasadorii turismului național. TOP lansări de branduri ale anului 2020

Agenția de Investiții din Republica Moldova în colaborare cu partenerul strategic USAID Moldova au organizat Moldova Tourism Forum 2021. La eveniment au fost prezenți peste 400 de participanți din 30 de țări. Participanții și-au exprimat aprecierea față de actorii turismului de la noi, care indiferent de provocări, au reușit să poziționeze țara noastră ca destinație turistică emergentă și să lanseze noi campanii de promovare a acestui sector.

Scopul organizării Moldova Tourism Forum 2021 are scopul de a reconecta țara noastră la circuitul turistic global, oferind o serie de strategii și informații despre instrumentele aplicabile pentru relansarea turismului.

Prima zi a forumului a adunat peste 400 de participanți din țări precum Mexic, Coreea de Sud, Thailanda, Canada, Norvegia, precum și din țările din regiune, Ucraina, România, Italia și Turcia. Aceștia au asistat la paneluri de discuții privind noi strategii de promovare a turismului, instrumente și tehnici digitalizate pentru promovarea acestuia, primind totodată consultanță de la speakeri privind posibilitățile de atragere a turiștilor în contextul post pandemic.

Rodica Verbeniuc, Director General Agenția de Investiții:„Restricțiile cauzate de pandemie, granițele închise, imposibilitatea de a călători și lipsa de siguranță în viitor au avut un impact dramatic asupra turismului local. Cu toate astea suntem mândri să spunem că antreprenorii noștri s-au dovedit a fi rezilienți și au reușit să transforme restricțiile în oportunități. Curajul, energia infinită și munca asiduă pe care au depus-o pentru a-și gestiona afacerile au contribuit la restructurarea sectorului, care a devenit mai diversificat, competitiv și pregătit pentru următoarea etapă, în care va putea primi vizitatori internaționali, atunci când circulația internațională va fi restabilită. Forumul nostru are scopul de a oferi voce sectorului turismului, dând posibilitate reprezentanților să-și împărtășească viziunile, să discute tendințele și cele mai bune practici globale, dar și inițiativele regionale care servesc drept exemplu de dezvoltare pe termen lung.

De asemenea, prentru prima dată în Republica Moldova a fost organizată și o gală de premiere a ambasadorilor turismului național, cu scopul de a susține actorii din industria turismului intern și receptor, de motivare și recunoaștere a capitalului uman, întreprinderilor mici şi mijlocii și a tuturor reprezentanților industriei.
Aici au fost premiate inițiativa antreprenorială demonstrată prin reconceptualizarea ofertei turistice, adaptarea la noile realități prin oferirea soluțiilor inovative și digitalizare a serviciilor turistice, lansarea afacerilor noi în anul 2020 marcat de criza provocată de pandemie.

La cateogria Top lansări ale anului 2020 au fost premiate branduri turistice precum:
Pensiunea Casa Veche;

Conacul Mierii;
Pensiunea Meșter Faur;
Crama Mircești;
Crama Tudor;
Leuntea Vin;
Fuior Gourmet;
Gastromarket & Cáfe;
Marcu Bakery.

Premianții au primit câte un voucher în valoare de 5000 de lei pentru a elabora materiale de promovare și a-și crește vizibilitate în rândul turiștilor care aleg ca destinație Republica Moldova.

#turism national #branduri turistice #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.