Moldova va pierde milioane de euro?! Proiectul privind interzicerea anabolizanţilor, pe agenda şedinţei Guvernului

29 Aug. 2023, 14:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2023, 14:23 // Actual //  bani.md

Proiectul controversat privind interzicerea fabricării anabolizanţilor şi hormonilor androgeni în Republica Moldova urmează să fie aprobat la şedinţa de miercuri a Guvernului. Asociația producătorilor de medicamente din Moldova critică proiectul Ministerului Sănătății menționând că Moldova câștigă milioane de euro, datorită contractelor internaționale pe care le are unicul producător al medicamentelor de acest gen în țara noastră.

Asociația producătorilor de medicamente din Moldova neagă argumentele Ministerului Sănătății, precum că fabricarea și comercializarea acestor tipuri de medicamente sunt interzise în țările UE, în SUA, precum și în majoritatea țărilor CSI, inclusiv Rusia, informează NewsMaker. Președintele Asociației susține că procesele sunt supravegheate şi legale, iar în cazul interdicțiilor, vor suferi producătorii locali, deoarece importul nu va fi restricționat.

„Faptul că pe piața există analogi de import ale medicamentelor cu conținut de steroizi și androgeni pe de o parte nu atinge scopul declarat de proiect, iar pe de altă parte afectează grav, din perspectiva concurenței loiale, producătorii autohtoni. În ipoteza adoptării, acest proiect va compromite câteva contracte internaționale care urmează să aducă în Republica Moldova mai multe milioane de euro anual. (…) Pe piața de medicamente din Republica Moldova lipsesc foarte multe medicamente din cauza politicilor greșite adoptate de autorități pe parcursul a ultimii 13 ani. Prin interdicția respectivă, acest proces urmează să se agraveze, a declarat pentru NewsMaker președintele Asociației, Gheorghe Apostol.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie, Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice. Printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda, însă datele serviciului vamal arată că în total, în ultimii trei ani, în ţara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, intre care doar unul în proporţii mari.

Conform datelor Serviciului Vamal, pe parcursul anului 2021 a fost înregistrat doar un caz contravențional de contrabandă cu preparate anabolizante în proporții mici, iar în 2023 – trei cazuri contravenționale, de asemenea în proporții mici.

Un singur dosar penal de amploare a fost pornit în anul 2022 de comun cu autoritățile române, și deja se află pe masa judecătorilor.

Pierderile financiare pe care le va suporta statul

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie cu capital privat românesc.

Impozitele aferente exporturilor de produse hormonale au constituit 1,6 milioane de lei în 2021, 1,12 milioane de lei în 2022 și 0,75 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2023.

Patronatele nu susțin proiectul

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!