Moldoveanul care i-a făcut să plângă pe jurații de la Superstar. Cu ce i-a emoționat

28 Sept. 2021, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2021, 11:31 // Actual //  bani.md

Este din Chișinău, are 21 de ani și își câștigă banii din cântat pe stradă. A renunțat în clasa a noua la un liceu normal și s-a mutat la colegiu, pentru că, spune el, era mai ușor. Este vorba despre moldoveanul Andrei Serjant care i-a făcut pe jurații de la emisiunea „SuperStar România”, difuzată pe Pro TV, să plângă, scrie realitatea.md.

Specializarea lui este în servicii hoteliere, însă după ce a terminat colegiul nu a vrut să continue în domeniul pentru că nu vrea să fie “legat” de un job. Își dorește să facă muzică, pentru că nu vrea să devină sedentar. A început să cânte după ce a văzut un film despre un chitarist, nu își amintește cum se numea, și a două zi l-a rugat pe tatăl lui să-i cumpere chitară. A învățat singur de pe internet, iar apoi a încercat și cu vocea.

A început să cânte pe stradă în 2015. Văzuse un băiat pe stradă și se gândea dacă ar putea și el să facă asta. S-a dus de mai multe ori, dar nu a avut curaj să scoată chitara. Într un final, și a făcut curaj și a cântat și a strâns și ceva bani.

După ce a văzut că e apreciat pe stradă, cu banii adunați și-a plătit câteva lecții de canto.

De 6 ani, cântă pe stradă. Au regulă de două ore – o regulă a străzii, pentru a nu cânta unii peste alții. Programul se face în funcție de ora la care ajungi. Toți o respectă și sunt foarte uniți. Părinții lui nu i-au interzis să cânte pe stradă. Sunt bucuroși că își câștigă singur banii. I s-a mai întâmplat să-i spună oameni pe stradă că e cerșetor, că mai bine s-ar duce să muncească.

Spune că trece foarte ușor de la o stare la alta…Deseori pică în depresie pentru că simte că nu e înțeles.

 

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!