Moldoveanul care i-a făcut să plângă pe jurații de la Superstar. Cu ce i-a emoționat

Este din Chișinău, are 21 de ani și își câștigă banii din cântat pe stradă. A renunțat în clasa a noua la un liceu normal și s-a mutat la colegiu, pentru că, spune el, era mai ușor. Este vorba despre moldoveanul Andrei Serjant care i-a făcut pe jurații de la emisiunea „SuperStar România”, difuzată pe Pro TV, să plângă, scrie realitatea.md.

Specializarea lui este în servicii hoteliere, însă după ce a terminat colegiul nu a vrut să continue în domeniul pentru că nu vrea să fie “legat” de un job. Își dorește să facă muzică, pentru că nu vrea să devină sedentar. A început să cânte după ce a văzut un film despre un chitarist, nu își amintește cum se numea, și a două zi l-a rugat pe tatăl lui să-i cumpere chitară. A învățat singur de pe internet, iar apoi a încercat și cu vocea.

A început să cânte pe stradă în 2015. Văzuse un băiat pe stradă și se gândea dacă ar putea și el să facă asta. S-a dus de mai multe ori, dar nu a avut curaj să scoată chitara. Într un final, și a făcut curaj și a cântat și a strâns și ceva bani.

După ce a văzut că e apreciat pe stradă, cu banii adunați și-a plătit câteva lecții de canto.

De 6 ani, cântă pe stradă. Au regulă de două ore – o regulă a străzii, pentru a nu cânta unii peste alții. Programul se face în funcție de ora la care ajungi. Toți o respectă și sunt foarte uniți. Părinții lui nu i-au interzis să cânte pe stradă. Sunt bucuroși că își câștigă singur banii. I s-a mai întâmplat să-i spună oameni pe stradă că e cerșetor, că mai bine s-ar duce să muncească.

Spune că trece foarte ușor de la o stare la alta…Deseori pică în depresie pentru că simte că nu e înțeles.

#superstar #chitară #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.